Cu ceva aluzii şi la partea asta virtuală, cu tot ce se ştie deja că ”eşti cine vrei în zona asta, ce, te află cineva”, se întâmplă şi să ai de-a face cu persoane care se comportă normal, adică exact cum sunt.
Nu ştiu, exemplul tău cu trupa preferată e mai greoi pentru că deh, sunt vetede, e…altfel. Nu poţi spune că-i cunoşti prin muzica lor, deşi ai putea să-ţi faci o idee. Mă rog, deviez.
Mă gândesc poate şi că la unii îţi faci tu o idee despre ei aşa cum ai vrea să fie, cum ţi-ar plăcea să crezi, ghidându-te un pic după ce-ţi povestesc (dar pentru care n-ai dovezi, doar vorbe). Când ajungi să-i întâlneşti, da, e posibil să nu fie cum ţi-ai imaginat chiar, dar oare problema e la ei? Se comportă ei chiar atât de dezamăgitor sau dacă ai renunţa tu la gândurile cu care credeai că-i caracterizezi, vei ajunge să-i accepţi aşa cum sunt şi să-i placi chiar?
Repet, poate am deviat de la tema ta care se dorea a fi ”la rece”, dar ştii tu ce vorbesc aici

[...] Şi uite că sunt pus în situaţia în care mă căiesc de faptul că nu am numărat. E vorba de această însemnare. Unora le-a plăcut, altora nu. Ce mă doare însă cel mai mult e faptul că anumite rânduri au [...]