Povestea celor 2000 de feed-uri
Azi vă spun povestea celor 2000 de feed-uri. Totul porneşte de la discuţia de pe Blogoree, unde Zoso a spus câte bloguri urmăreşte. Mai exact, 2000+.
Care e ideea?
El urmăreşte 2000 de feed-uri şi e un blogger mare, cu trafic mult, comentat şi aşa mai departe. De asemenea, prin natura umană, există şi o cohortă de hateri care îi bagă carne în frigider ori de câte ori face ceva (indiferent de rezultat – bun sau rău). De ce? În primul rând, pentru că nu se coboară la nivelul lor, să le explice frumos ce vrea el să facă. Şi bine face. Are probabil altceva mai bun de făcut.
„Aaa, să-l ia dracu’, huăă, a uitat de unde a plecat”
Ei bine, nu. Ştiţi discuţia cu „am treabă”? Da, discuţia aia pe care o porţi cu cineva important şi-l iei de egal al tău, iar el îţi spune politicos că are treabă, iar tu te apuci să-l înjuri. De ce îl înjuri? Pentru că nu îl înţelegi şi nu ştii că se poate şi altfel. Ok, are treabă. Ai răbdare şi ţine-te pe poziţie, o să primeşti şi tu atenţia cuvenită la un moment dat. Şi dacă nu o să primeşti, asta e, move on. Gândeşte-te dacă ai greşit cu ceva şi vezi ce rezultat vei obţine. Dacă dă cu virgulă, mai bagă o fisă. În plus, cred că e mai bine să laşi înjurăturile pentru alţii. Diplomaţia e apanajul oamenilor deştepţi. La fel ca şi umorul.
Şi care e ideea în toată chestia asta? Că dacă citeşti 2000 de feed-uri nu te transformi automat într-un blogger de succes. Nu e aritmetică această creştere. E geometrică. Uitaţi-vă la cocalarii şi la pitzipoancele pe care le înjuraţi zi de zi. Îşi ia IPhone pentru că au nevoie să socializeze cumva. Îşi fac conturi pe Hi5 din acelaşi motiv. Ăia emo, se taie pentru că nu sunt în stare să comunice cu cineva şi aşa atrag atenţia asupra lor. Exemplele pot continua până la ziuă.
Nu cred însă că eu sunt cel mai în măsură să dau sfaturi, însă pot cita o chestie interesantă: „uită-te înainte de toate la tine în ogradă, apoi înjură-l pe vecinu’, mai ales dacă îl consideri un prost”.
Ok, zoso e prost şi aşa mai departe. Înjură-l, fă-i ce vrei tu, suntem o ţară liberă, fiecare crede ce vrea, dar te întreb eu, lupul moralist, insigniant şi inopinat: tu cu ce eşti mai bun ca el?
Închei aici şi vă recomand spre ascultare o melodie frumoasă de la Cedry2k şi Pacha Man: Lirici pentru critici:
Themocracy
[...] A.Faith ne spune povestea Scufitei Rosii celor 2000 de feeduri – Link [...]
Haidi bre, n-am nimic cu baiatul, da’ exagereaza si el k toata lumea; faceti si voi un calcul simplu- dac-ar sta pe fiecare blog doar 1 minut, ar insemna ca pierde mai bine de 33 de ore k sa le citeasca pe diagonala….
@Tizul dacă exagerează sau nu, e mai puţin important. ideea era că majoritatea desconsideră fără să gândească, uitându-se mai degrabă la ideile de suprafaţă.