Vruiam…
Puteam… şi totuşi nu s-a concretizat nicio însemnare în seara asta. De ceva vreme mi-am schimbat stilul de viaţă şi am devenit din ce în ce mai ocupat. Ştiu, recunosc asta şi încerc să mă organizez într-o manieră în care să împac pe toată lumea.
Cel mai rău e când încearcă cineva să-ţi intre în agendă cu forţa şi te dă peste cap complet. Of… mi-e dor de toată lumea şi am impresia că timpul trece mai repede decât trebuie. De ce?
Am aceeasi problema cu timpul. Si cu cat incerc sa il organizez mai bine, al dracu’… cu atat trece mai repede. Responsabilitatea crescuta odata cu varsta, planificarea lucrurilor in timp, nu ne mai prea lasa sa traim asa cum o faceam acu o vreme cand vacanta de vara la bunici ne parea o eternitate. Cred ca vom avea din nou timp atunci cand vom invata sa apreciem momentul. “Traieste clipa”, “Carpe diem” sau in alta ordine de idei: “Eat, drink and be merry, for tomorrow we die.”
ai dreptate
ideea e că aş putea reuşi cu succes să-mi organizez timpul şi viaţa într-o manieră în care să fiu fericit, dar din cauza unor factori externi (a se citi alte persoane din anturajul meu) dau kicks.
e nasol să ai o listă întreagă de lucruri de făcut, lucruri care te fac fericit şi pentru care te pregăteşti moral, după care ajungi seara, cu un car de nervi să vezi că n-ai realizat nimic. azi aşa, mâine tot aşa, până când ajungi în situaţia în care trebuie să te duci doar la un suc şi să nu mai ai dispoziţia necesară. cam trist, ştiu.
am eu o melodie mişto pe care o recomand: Urban I – Tara minunilor.
citez: „ (…) Carpe diem, căci am uitat de cârpe şi-am clădit un viitor care n-are cum să se surpe (…)”$