Dă-mi şi mie nişte bani cu împrumut…
Încep să scriu acest articol cu riscul de a-i supăra pe unii, însă cred că e nevoie de o clarificare cu privire la împrumuturi băneşti!
De prin decembrie muncesc şi sunt remunerat pentru munca pe care o depun, deci mă pot lăuda cu o oarecare independenţă financiară faţă de ai mei. Altfel spus, atunci când vreau să ies la un cico în oraş, nu mai e nevoie să trec pe la mama şi pe la tata şi să spun poezia. E suficient să trec pe lângă un bancomat şi am rezolvat problema. Şi nu am avut decât o singură dată o problemă reală cu banii, când am fost nevoit să împrumut. Ok, mint, au fost două 
Să vă spun o poveste, ca să nu fiu rău aşa… din prima Să presupunem că faci parte din cunoştinţele mele şi că dacă îţi faci puţin curaj, îndrăzneşti să mă suni să mă scoţi la o bere sau ceva de genul ăsta. Altfel spus, nu îmi eşti în totalitate străin. Şi mă suni şi mă scoţi la o bere şi după două trei guri, vine întrebarea: auzi amice, n-ai să-mi dai şi mie nişte bani cu împrumut? Şi-ntreb şi eu, un alta, de genul „la ce-ţi trebuie”, „când se întorc înapoi în contul meu”, ca să fiu sigur că nu-i ultima dată când te văd la culoare
După terminăm noi berile, bag plasticu, scot hârtiile, bag plasticu’ la loc şi-ţi dau ţie hârtiile. Wrong move! O lună jumate’ după nu ma aud nimic de tine. Niciun telefon, niciun semn de viaţă. Între timp, eu cam uitasem de bani şi de altele, că nu stau acasa, contorizând fiecare secundă de aşteptare. Doar că aflu de la un binevoitor prieten comun, că mâine pleci la mare. În Grecia. Şi-atunci mi se aprinde beculeţul: păi ia stai prietene, ce facem noi aici? Mi te plângi că n-ai bani să te uşurezi în centru şi că mi-aş face pomană dacă ţi-aş plăti berea şi tu mâine pleci în Grecia? Ai câştigat la Lotto între timp şi n-am aflat eu?
Întrebarea logică este: şi cu banii mei cum rămâne?
Eh, acum e acum… citez: „Păi ce, îţi trebuie? Credeam că nu ai nevoie de ei acum..”
Nu cred că mai e nevoie de alte explicaţii cu privire la reacţiile mele şi la ceea ce gândesc eu acum despre ceea ce s-a întâmplat, aşa că o să sar direct la …
Concluzii
Mic îndrumar pentru cei care au de gând să împrumute bani de la mine, deşi cred că în rândurile care urmează mulţi nelămuriţi vor găsi răspunsul la întrebarea „cum fac să împrumut nişte bani”, dacă de-a lungul vieţii n-au învăţat cum se face acest lucru:
- asigură-te că mă cunoşti suficient de bine cât să-mi ceri o favoare atât de mare. chiar şi 10 lei reprezintă o favoare mare din partea mea, pentru că sunt banii mei şi nu am nicio obligaţie faţă de tine. de obicei, îmi respect obligaţiile şi le onorez înainte să mi se atragă atenţia ; şi chiar dacă aş avea o obligaţie de altă natură faţă de tine, nu mă poţi obliga să mă revanşez în bani
- gândeşte-te de două ori înainte să-mi ceri favoarea asta: chiar ai nevoie de banii ăia? tu de ce nu îi ai? nu munceşti? du-te la muncă! Nu ai luat salariul? Cere un avans! L-ai luat şi deja l-ai cheltuit? Eşti prost, plimbă ursul! Vrei să-ţi cumperi ceva şi nu-ţi ajung banii? Fă economii, că n-a venit sfârşitul lumii! Şi lista poate continua… Şi eu am vrut să fac multe chestii când m-am dus în Vamă vara asta, dar ar fi trebuit să mă împrumut de la Raperboy, aşa că am preferat s-o las pe altă dată!
- dacă spui că îmi dai banii înapoi mâine, nu-i nicio supărare dacă mă faci să te aştept încă o zi sau două. ştiu, şi mie mi se întâmplă să se alinieze planetele în aşa hal încât să nu mă pot ţine de promisiune, dar în cazul ăsta bag capul între urechi şi fac pe dracu-n patru şi rezolv cumva problema. dar nu stau aproape 2 luni şi nu răspund la telefon, nu dau niciun semn de viaţă şi în niciun caz nu mă duc în vacanţă înainte de a plăti datoria. e la mijloc credibilitatea mea!
- nu mă întreba dacă am nevoie de banii ăia … bă, sunt ai mei, mă doare-n cur dacă am sau nu nevoie de ei, locul lor e la mine în cont, nu la tine în portofel! mai bine îmi spui că nu poţi să-i dai înapoi la termen şi te-nţeleg, decât să spui vreo chestie d-asta
- nu mă face să mă simt onorat de faptul că mi-ai dat banii înapoi. tu trebuie să zici mulţumesc atunci când îmi oferi banii ăia, nu eu ţie. eu ţi-am făcut o favoare, nu invers!
Vreau să clarific o chestie: nu e vorba de Cătălin Buzatu aici. Maestre, tu ai fost băiat gigea, cu tine n-am nimic de împărţit. Nu, serios, nu e vorba de tine! sunt alţii care sunt mârlani şi care trebuie muiţi o dată şi-odată, că altfel o ia razna rău de tot!
Aşadar, aveţi grijă oameni buni, că pentru o chestie de genul ăsta se strică prieteniile foarte uşor.. e vorba de bun simţ şi bună creştere la mijloc!
PS: şi apropos de poveste… nu ştiu de ce am impresia că excursia în Grecia e tot cu bani de împrumut… că tipu’ în cauză e jobless de vreo 5 luni
PPS: sfaturile de genul ăsta sunt valabile şi pentru rubedenii, că şi ăştia au impresia că li se cuvine! apropos de ce scrie Makavelis aici.
Themocracy
Mă, mare dreptate îţi dau în post-ul ăsta! Eu am altă problemă: prea mult bun simţ şi nu-mi vine să-i cer înapoi! Ziceai de ieşitul la bere…lasă omule, compensezi cu ieşirile cu noi!
) Ai văzut cu ce amintiri plăcute vii? 
))
sincer, mie nu mi se pare deloc lipsă de bun simţ faptul că-ţi ceri banii înapoi
sunt banii tăi, ffs!
Stii cum e prietene, daca ai imprumutat 100 de lei unui prieten si n-ai mai auzit nimic de el dupa, a meritat investitia
)
indeed! bine, bine zis! apropos de bani: eu tot trebuie s-o scot pe sora ta la un cico
)
O sa fie prin bucuresti de-acum, va descurcati voi. Oricum, venim brigada daca e ceva cu 2012, nu?
se mai pune problema
?
btw, prin brigadă eu înţeleg tu, sor-ta şi prietena aia a ei, "a mică"
) + unu' altu' care-o mai vrea să vină!
Ceva de genul, numai ca mai multi si multe :d
se mai pune problema
?
btw, prin brigadă eu înţeleg tu, sor-ta şi prietena aia a ei, "a mică" <span class="idc-smiley"><span style="background-position: 0pt 0pt;"><span>:)</span></span></span> ) <span class="idc-smiley"><span style="background-position: 0pt -12px;"><span>^_^</span></span></span> + unu' altu' care-o mai vrea să vină!
ştiu să se descurce oamenii, ce să mai…
Că deh, avem parte de nesimţiţi peste tot.