Comments (13)

By A.Faith, 29 - October - 2009 2:02

Dacă în paradis oamenii conduc maşini, ălea sunt nişte BMW-uri. Cu xDrive

O să încerc să nu repet obsesiv xDrive din motive lesne de înţeles, dar vă spun din start că de când m-am urcat prima dată într-o maşină asemănătoare celei din dreapta, termenul cu pricina mi se repetă obsesiv în minte.

Aşa cum spuneam, azi am fost la Piteşti, la invitaţia BMW Motor AG să mă joc puţin cu nişte jucării de oameni mari. Vorbesc aici despre noua generaţie de BMW-uri, echipate cu tehnologia menţionată anterior (fac eforturi să mă las de acest tic verbal dobândit recent:D ), modele precum X1, X3, X5, X6, Seria 3 (320d) şi Seria 7 (750).

Maşinile BMW testate

Înainte de a continua cu impresiile mele despre acest eveniment, trebuie să fac o precizare importantă: Această experienţă a fost posibilă datorită twitter-ului şi prezenţei active în social media din partea acestui dealer auto, care spre deosebire de colegii de la Craiova, şi-au dat seama de potenţialul mediului online şi s-au pus serios pe treabă.

Dar, să revenim la jucăriile noastre! Continue reading 'BMW xDrive Tour'»

Comments (0)

By A.Faith, 27 - October - 2009 0:14

BMW. Şi de-atunci lumea nu mai e la fel!

Trebuie să recunosc, nu am condus niciodată un BMW. Nu am avut încă plăcerea să turez un 320d sau un 525. Am beneficiat însă de câteva ori de privilegiul de pasager al acestor maşini pe care personal le consider una din bijuteriile cu care orice bărbat adevărat ar trebui să se mândrească în viaţă. Măcar odată. It’s a must!

Joia trecută a avut loc la Piteşti lansarea unor noi modele BMW, în cadrul evenimentului BMW Joy Days. Genul de eveniment care să merită numele de “lansarea BMW Seria 5 Gran Turismo şi BMW X1″. Vorbim de nişte modele de clasă, cu preţuri şi dotări pe măsură. Modele după care întorci capul pe stradă şi exclami: wow! indiferent dacă eşti sau nu pasionat de maşini. Continue reading 'BMW Joy Days'»

Comments (15)

By A.Faith, 18 - October - 2009 0:26

Nu ştiu câţi dintre voi aţi citit articolele despre Webstock sau pe câţi dintre voi v-a împins curiozitatea să aruncaţi o privire peste prezentarea Bogdanei Butnar de la acest eveniment care trata foarte interesant subiectul vieţii 2.0 în care s-a transformat viaţa personală a fiecărui individ care mai bagă ochiul din când în când pe net. Totuşi, sunt sigur că rândurile care urmează o să atingă o bună parte din persoanele care se vor osteni să le citească.

Facebook

Facebook

În viaţa fiecărui internaut (român) a existat cel puţin un moment de cotitură care i-a schimbat complet modul de a privi internetul. Pentru mine totul „s-a dus dracu’ ” atunci când am descoperit că Internet Explorer nu e un program evil care îţi bagă viruşi în calculator (mă rog, el prin definiţie este, în special versiunea 5 şi 6) aşa cum mă minţea tipu’ de la sala de internet care mă mai lăsa când eram mic să mai butonez PC-ul său. Pentru unii momentul ăla a fost când au descoperit Facebook-ul. Sau Hi5-ul, după caz. Spun asta pentru că o dată cu această invenţie conceptul de photo sharing a fost perceput altfel. Nu mai trimiteai pozele cuiva, ci le postai pe Facebook/Hi5 şi le vedea acolo. Şi cum spuneam, de-acolo s-a dus dracu’ complet lumea. Continue reading 'Viaţă 2.0'»

Comments (4)

By A.Faith, 10 - October - 2009 18:33

Hello World! Aşa începe primul articol default din WordPress.

Ei bine, după cum spuneam şi aici, blogul meu o să treacă prin ceva schimbări. Am început cu mult iubitul meu sistem de comentarii IntenseDebate. Vreo săptămână de zile am avut probleme cu sincronizarea între baza mea de date cu comentarii şi baza de date cu comentarii externă. Aceasta din urmă nu se actualiza complet şi îmi marca nişte comentarii ca spam, deşi acestea trebuiau să fie afişate fără niciun fel de problemă. Am decis să renunţ momentan la acest serviciu. Îmi pare rău, pentru că făcea multe trebuşoare drăguţe…

O altă schimbare pe care am făcut-o se poate observa pe prima pagină (şi în meniu). Am mutat blogul propriu-zis la afaith.eu/blog, lăsând loc pe prima pagină unui Lifestream (definiţie) cu activitatea mea online în cadrul unor reţele sociale precum twitter sau facebook. Am făcut asta pentru a nu lăsa pe prima pagină prea multe zile aceleaşi informaţii. Aşa cum mi-am promis, o s-o las mai uşor cu blogging-ul în lunile ce urmează. De asemenea, vă rog, dacă aveţi linkuri în blogroll spre afaith.eu, să le lăsaţi aşa! Dacă doriţi să faceţi o faptă bună, treceţi-mă cu numele meu: Udrescu Gabriel. Nu de alta, dar vreau să fiu primul în Google cu adresa asta

Am modificat şi pagina de contact, fiindcă mi s-au plâns două persoane că nu au putut să ia legătura cu mine. Am adăugat şi butoane pentru reţelele sociale unde am cont, pentru cei mai obsedaţi de socializare. Tot la capitolul modificări, se încadrează şi reactivarea pluginului care trece feed-ul meu prin FeedBurner. Virgil spunea că avea probleme şi că feed-ul blogului meu nu era full. A mai păţit-o cineva sau e vorba de un caz singular?

Sper să vă placă şi noua mea temă. Deşi eram mulţumit de cea veche, am fost nevoit să caut alta fiindcă sistemul de comentarii al acelei teme era antic şi de demult! Nu suporta threaded comments şi făceau conversaţiile de până acum să fie indescifrabile. Acum s-a rezolvat, totul e ok.

Cam ăstea sunt ultimele schimbări ale blogului meu. Sper să fie pe placul celor care obişnuiesc să mă citească Dacă aveţi ceva feedback, vă invit la discuţii.

PS: cred că aţi remarcat cu toţii headerul care afişează laternativ 3 panorame. Toate sunt creaţii proprii: din Craiova (statuia lui Mihai Vitaezu din centru), de la Rânca (pârtia) şi de la Moeciu (munţii Piatra Craiului se văd în imagine).

Comments (16)

By A.Faith, 6 - October - 2009 15:03

Sâmbătă a fost sâmbătă toată ziua, la fel cum şi duminică a fost duminică toată ziua, numa’ că azi.. azi a fost marţi! Încă nu a trecut toată ziua, da’ a fost suficient cât a trecut ca să fie pomenită multă vreme de-acum înainte ziua asta, cel puţin în calendarul meu.

Circulam şi io regulamentar, ca orice pieton pe trecere, în drum spre şcoală. Deşi m-am trezit cu greu şi mă gândeam ce mişto ar fi dacă aş trage azi un chiul să dorm şi mai mult, că nu strică un somn în plus, circulam aşa.. lejereanu spre şcoală. Pac ochi în stânga să văz dacă vine vreo herghelie de cai pe patru roţi, trec o bandă, pac ochi în dreapta, să văd iarăşi dacă vine vreo dihanie motorizată când era să rămână blogosfera fără un reprezentant de prin părţile Craiovei.

Lăsând gluma la o parte, azi era să rămân fără un picior sau mai grav, să fiu redus la tăcere. O fracţiune de secundă şi un pas au făcut diferenţa. După cum spuneam, traversam şi eu regulamentar strada, ca orice om, pe la trecere, asigurându-mă din tote părţile, cum suntem învăţaţi de mici, când prin dreapta unei maşini oprite să-mi dea mie prioritate îşi face loc un Opel Vectra maro cu numere de Bulgaria, grăbit probabil fiind. Am apucat să-l văd cu coada ochiului şi m-am oprit, însă roata lui a trecut peste piciorul meu, moment în care am simţit că-mi cade cerul în cap. Durere mai cruntă ca asta n-am simţit vreodată în viaţa mea. Evident că mi-am etalat vreo 15-20 de minute tot repertoriul de înjurături şi alte vorbe de duh, însă fără vreo valoare. Răul a fost făcut.

În primă fază am crezut că nu-i ceva foarte grav, dar pe măsura trecerii timpului piciorul a început să se umfle şi durerea să persiste. Nasol moment. Fuguţa la spital, urgenţă, radiografii, chestii d-ăstea. Se pare că oasele sunt întregi, la locul lor, dar tasate. Recomandare de la dom’ doftor: repaus la pat, comprese cu gheaţă, Fastum gel şi nu ştiu ce calmant în caz de nevoie. Citez: „ai noroc, putea să fie mai rău”. Yeah, tell me about it!

Acum, stau şi mă gândesc la ce-a păţit săraca Cora, când a spulberat-o ăla în iarnă de am crezut că-mi moare în braţe: să vezi cum te loveşte o maşină care îşi vede nestingherită de drum, iar tu să rămâi jos, cu dureri şi neputincios. E un sentiment foarte nasol să realizezi că nu poţi să faci nimic în privinţa unei probleme de genul ăsta, că dobitocu’ din spatele volanului poate să lovească pe cineva din plin 100 de metri mai încolo şi să o calce la fel de bine, că doar are numere de Bulgaria, îl doare în başcheţi.

Oricum, o să-mi fie învăţătură de minte, şi ca şofer şi ca pieton: ochii beliţi în toate direcţiile, cu e mare grădina asta zoologică în care ne ducem zilele.

Hai că n-aţi scăpat încă de mine, tre’ să mă mai suportaţi puţin !

sursa foto