[guestpost] Ce program ai duminică?
Deşi nu obişnuiesc să abordez subiecte politice pe blog, îmi permit să fac două excepţii zilele datorită faptului că duminică au loc alegeri prezidenţiale, unde îmi voi exercita pentru a doua oară în viaţă dreptul la vot. Dacă prima dată m-am dus de curiozitate, acum mă duc deoarece consider că e necesară prezenţa mea şi a altor câteva milioane de tineri pentru a ne face vocile auzite. Ştiu, tâmpit mod mi-am ales, dar altceva nu-i de făcut! Articolul de mai jos reprezintă un guest post scris de Camelia Urcan în calitate de membru voluntar al OSUT (Organizaţia Studenţilor din Universitatea de Vest Timişoara).
Ce program ai duminică? Mergi la vot? Ăla eu, ăla eu…
Deci nu mergi. Bun. De ce nu mergi?
Ţi-e cam frică? Ţi-e frică să nu alegi prost? Ţi-e frică de absenţa unei schimbări? Ţi-e frică de ştampilă? Ţi-e frică să nu te părăsească iubita dacă pleci de lângă ea 10 minute ca să votezi? Ţi-e frică să o chemi să ţi se alăture? Ţi-e frică pentru că eşti tânăr şi crezi că nimeni nu te va asculta? Ţi-e frică de faptul că lucrurile chiar pot să se schimbe în bine, iar tu nu vei mai avea de ce să te plângi? Ţi-e frică de schimbare, pur şi simplu? Nu ţi-e frică? Păi şi atunci de ce vrei să stai acasă în sfântă zi de duminică, în loc să faci o vizită la urne?
Eşti tânăr, vârsta la care mai păstrezi un dram din optimismul copilăriei, optimismul acela care te face să crezi că poţi să realizezi tot ceea ce-ţi propui. De ce încerci să reprimi acea gândire pozitivă? De ce nu mai eşti mândru de dreptul tău? Adu-ţi aminte de vremurile când erai mic şi abia aşteptai să fii unul dintre „cei mari”, să conteze şi părerea ta. De ce ţi-a pierit entuziasmul de îndată ce te-ai văzut adult oficial, major? Deja ai devenit nepăsător?
Nu discut aici pe cine să alegi – în fond, votul e secret şi îţi aparţine, la fel ca tuşul ce o să lase pe foaie cicatricea VOTAT. Asumă-ţi dreptul, nu te costă nimic! Vezi că România stagnează şi-ţi place să critici de pe margine, că deh, e uşor să arăţi cu degetul. Dar tu ce faci, concret? Dacă nu votezi, pierzi şi dreptul de a comenta şi de a te plânge în următorii cinci ani, pentru că deja avem destui arbitri. Ai curajul să-ţi asumi răspunderea pentru alegerile tale, ai curajul să-ţi mişti partea dorsală din faţa televizorului, în faţa buletinului de vot.
Pentru că altfel, nimic nu se va schimba. În continuare, promisiunile electorale şi binefacerile vor fi pentru pensionarii ce se înghesuie la o pungă de făină şi o sticlă de vodcă imprimată cu faţa unui candidat. Aceiaşi pensionari care vor primi măriri de pensii, în timp ce bursele studenţilor se împuţinează, pentru că tinerii sunt nesemnificativi în sondaje. De ce le-ar promite lor ceva, dacă oricum nu votează?
Asta e ceea ce vreau să înţelegi. Asta e ceea ce campania naţională „Eu nu instig… eu spun realităţi”, concepută de Organizaţia Studenţilor din Universitatea de Vest Timişoara, vrea să transmită. Nu te trage nimeni de mânecă să mergi la vot, căci nu mai eşti un copil de 10 ani pe care să-l -poţi manipula şi dirija. Acum ai crescut, priveşti realitatea cu alţi ochi. Dar gândeşte-te:
Asta e realitatea în care vrei să trăieşti?
Mă simt nevoit să menţionez faptul că sunt neutru din punct de vedere politic. Nu fac parte din niciun partid şi nici nu sunt simpatizant al niciunui reprezentant al clasei politice. Am refuzat orice oferte politice cu privire la publicitatea electorală pe blogul meu sau susţinerea vreunui candidat în orice mod. Campania promovată de acest articol este menită să sporească interesul tinerilor cu privire la procesul electoral, nu să susţină vreun candidat anume! Mai sus am menţionat două excepţii pe care le voi face în acest sens. Aceasta este prima 
Themocracy
1. Da, îmi este frică! Îmi este frică de faptul că votul meu va fi furat şi constituţia va fi încălcată aşa cum s-a mai întâmplat până acum!
2. Nu noi tinerii decidem soarta ţării, astea-s chestii de faţadă şi de manipulare a unui popor ce se vrea a fi unul prost şi îndobitocit! Sunt treburi mult mai adânci care decid soarta ţării!
3. “[...]Dacă nu votezi, pierzi şi dreptul de a comenta şi de a te plânge în următorii cinci ani[...]” – nu poţi comenta nimic prin vot. Eşti un peşte prea mic şi apetisant într-un ocean plin cu rechini.
4. Îmi voi mişca partea dorsală din faţa TV-ului oriunde, mai puţin în faţa urnei de vot. Nu vreau să fiu călcat în picioare de următorul preşedinte şi să ştiu că am contribuit la asta!
Sunt neutru din punct de vedere politic, dar am avut o perioadă în care am cunoscut oameni politici şi am ajuns la o singură concluzie: SUNT 0! (aici nu mă refer la coeficientul lor de inteligenţă! Mă refer la valoarea lor ca oameni!) Se orientează spre politică doar pentru că ştiu că acolo ies nişte bani în plus, nicidecum pentru scopul adevărat al politicii într-un stat democratic precum România, care by the way….trage uşor spre comunism acum!
Luaţi exemplu noua generaţie de politicieni din Craiova: Gust, Stroe şi mulţi alţii al căror nume îmi scapă. S-a mai auzit ceva de ei? S-au pus la adăpost şi gata!
Şi mai târziu poate voi fi pus în situaţia de a-i vota…Voi aţi mai avea acel spirit civic ce te împinge spre urna de vot o dată la patru ani în această situaţie?
Constituţia ţării este jucată în picioare şi noi contrubuim la asta!
Mergeţi la vot!
Cătăline, aşa cum scrie şi în articolul publicat, faptul că nu votezi în opinia mea îţi pune eticheta de “papagal” atunci când te apuci să-i înjuri p-ăia de la putere (oricum, ideea e formulată ca un exemplu, nu ca o jignire pentru tine). e ca şi cum ţi s-ar oferi posibilitatea să cumperi un baton de ciocolată Snickers, tu refuzi, după care spui că a fost acru.
referitor la politicienii locali, ştii prea bine care e părerea mea despre ei. sunt conştient că la ora actuală în politica românească vocaţia nu e ceva necesar, însă consider că e o datorie civică pe care trebuie s-o respectăm.
PS: ştiu că sună ca un clişeu tot comentariul meu
Ţi se pare că am criticat sau înjurat? Mi-am spus punctul de vedere cu argumente! Punct!
Mă bucur că acest articol nu a trecut neobservat şi apreciez faptul că te-ai decis să îţi împărtăşeşti ideile cu ceilalţi cititori ai lui. Aş vrea să aduc nişte argumente, punct cu punct:
1. Îmi place că îţi recunoşti frica; eşti cu un pas mai aproape de a ţi-o învinge şi de a lua ştampila în mână
Votul tău nu poate fi furat atâta timp cât te prezinţi în ziua alegerilor şi te semnezi pe tabelul nominal.
2. Normal că tinerii nu pot decide soarta ţării dacă pornim cu această mentalitate. N-ai cum să schimbi ceva dacă pleci din start de la ideea că nu o să te bage nimeni în seamă, deci n-are rost să te mai chinui. N-ai cum să schimbi ceva dacă, procentual, implicarea ta nu înseamnă nimic. Oare cum ar fi dacă ar merge mai mult de 1000 de studenţi la vot? Asta încercăm să aflăm prin această campanie.
3. Nu mă referam în articol la comentariul prin vot. Votul îl acorzi sau nu, depinde cât de lene îţi este în ziua respectivă. Însă dacă te aud plângându-te la anul că România e praf şi pulbere, să nu fii suprins când te voi întreba: TU unde ai fost atunci când puteai să faci ceva?
4. Asta îmi sună a laşitate. Pot să deduc că nu vrei să-ţi asumi responsabilitatea pentru cazul în care lucrurile nu merg bine. Poate dacă ţi-ar garanta cineva că, dacă votezi, peste 2 ani vei avea un loc de muncă foarte bine plătit, căci economia ţării va renaşte din cenuşă, atunci ţi-ai mişca partea dorsală. Am veşti proaste pentru tine: nimeni nu îţi poate garanta nimic. De unde altundeva crezi că a apărut expresia “Dacă nu rişti, nu câştigi”?
Nu am dreptul să fac lucrul acesta, dar dacă aş putea, te-aş sfătui să te ocupi de partea ce ţine de tine în toată povestea asta: mergi la vot. Dacă nu se va schimba nimic, vei supravieţui, că doar asta facem în România de atâta vreme. Dar dacă totuşi ceva se întâmplă şi tu nu ai contribuit cu nimic? Îţi convine să decidă alţii pentru tine?
True…true!
scuzati greselile de exprimare dar nu-s in cea mai lucida stare
)
[...] adepţii cuvintelor simpăticuţ aşternute virtual, citiţi guest postul Cameliei Urcan pe blogul lui Gabi. Eu nu [...]
[...] cu cine votez? By A.Faith, 22 – November – 2009 18:32 Spuneam în cadrul acestui articol că voi mai face o excepţie cu privire la abordarea subiectelor de natură politică pe blogul [...]