2009 pentru mine
Fiindcă îmi place ideea de a trage la final linie şi a face un bilanţ, voi încerca în rândurile de mai jos să rezum ce-a însemnat anul 2009 pentru mine. C-aşa-i frumos şi face bine la inimă, să ştii ce-ai făcut şi să ştii ce mai ai de făcut anul care vine.
Îmi place să văd că am realizat o bună parte din ceea ce mi-am propus. Poate una dintre cele mai importante realizări pe 2009 a fost faptul că am învăţat să spun „nu” şi „stop” atunci când văd că dincolo de mâine viitorul nu e deloc promiţător. E greu să renunţi la ceva din viaţa ta, fie că vorbim despre un proiect, un prieten, o femeie sau un job. Dar de ce să te complaci în mediocritate sau în ceva inconfortabil când simţi că e loc de mai bine?
Aşa cum îmi propusesem, am dormit mult anul ăsta. La fel ca anul trecut: de la 6 la 12. Dimineaţa. Îmi e din ce în ce mai greu să îmi reglez ritmul de funcţionare în aşa hal încât să pot să dorm normal, ca tot omu’ noaptea. Totuşi, îmi place să cred că mi-am făcut norma de ore de somn.
Pot spune că anul ăsta am învăţat că familia acel bun de preţ pe care vrei să-l ştii tot timpul în siguranţă. Păcat că a fost nevoie de multe întâmplări nefericite pentru a realiza acest lucru. Păcat că a fost nevoie să trec de multe ori prin situaţii în care nu credeam că o să mai răsară soarele şi pe strada mea, pentru a realiza că într-o familie, fiecare poate găsi sprijin necondiţionat în celălalt. Sună criptic, sună ciudat, dar nu vreau să intru în detalii şi să-mi aduc aminte de acele momente şi acele nopţi.
La capitolul turism, în 2009 am (re)bifat pe listă o groază de locuri interesante:
- Rânca, pentru prima dată. Prima dată pe schiuri a fost genial. Drept pentru care în toamnă mi-am şi cumpărat nişte ghiduşenii d-ăstea năzdrăvane, doar că momentan zac prin casă.
- Braşov, Tg. Mureş, Reghin şi zona de pe-acolo. A doua oară când i-am înjurat pe ungurii din România. Exceptând asta, foarte fain! Cunoscut IRL super oameni (Adriana, Rosto, ăia mici, buni), reîntâlnit ardeleancă frumoasă, mâncat scoruşe
- Craiova – Bucureşti – Oradea – Cluj – Bucureşti – Craiova sau pe scurt, Blogtrip #1. Cunoscut oameni tare faini! Dacă m-aş apuca să dau linkuri acuma şi să fac nominalizări, mi-ar lua vreo 20 de minute de voie, şi “bugetul” alocat acestui articol e undeva la 15 minute
) - Constanţa – 2 Mai – Vamă – Summerjam
- Moldova – Galaţi, Lupu’, CrissA..
- Bucureşti – FTW Party – e frumos să vezi că un telefon îţi poate schimba starea de spirit şi-ţi poate asigura vreo 2 zile de distracţie
) - Rânca din nou, la VTM. e frumos să vezi că 2-3 tweet-uri şi un telefon îţi pot aranja o zi foarte tare cu nişte oameni pe care nu i-ai mai văzut niciodată cu care să legi o prietenie interesantă
- Bucureşti din nou, Webstock. ce m-am mai petrecut şi p-acolo….
- Piteşti – BMW… my love!!!
- Rânca din nou.. iarna – mare bou am fost că nu m-am dat atunci cu schiurile…
- jud. Sibiu – la Ovidiu acasă o săptămână şi ceva.. super experienţă!
- Cluj – ohoho.. WWW Party all-the-way!
Şi ce dacă n-am văzut Germania aşa cum mi-am propus… Germania are deja o rezonanţă cam ciudată în urechea mea. Sună mai bine Mongolia
Totuşi, am văzut o bună bucată din România şi m-am convins pentru a nu ştiu câta oară că avem o ţară foarte frumoasă, care merită văzută de la un capăt la celălalt. Am realizat şi o parte din planu’ ăla cu trenu’ şi cu ea. Mă rog, vorba vine, că n-a fost ceea ce mă aşteptam io când mi-am propus treaba asta, da’ acuma ştiţi şi voi, nu întotdeauna iese din prima
La capitolul “Cora” pot spune cu mâna pe inimă că am cel mai cel câine din câţi au existat. Ever! Că e al meu şi de-aia. Cum să nu te topeşti după un câine ca ăsta? I’m telling you people, cats are overrated!
Am făcut şi burtă, am pus şi câteva kg (trăiască maestru Adi Hădean pentru chestiunea asta, că de când l-am cunoscut, numa’ O’bama şi O’felie visez
)) ) ce mai dom’le, am avut un an plin! Şi cu bune şi cu mai puţin bune, 2009 fuse şi se duse. Gata, planuri pe 2010, după cum îi obiceiul pe aici. Seară faină oameni buni!
PS: ca o concluzie la tot ce-am scris, îmi place ideea că am cunoscut o groază de lume nouă anul ăsta. oameni care mai de care, oameni frumoşi, oameni urâţi, oameni buni, oameni răi şi oameni care sunt dispuşi să te ajute necondiţionat, fără a avea vreo obligaţie faţă de tine. Oameni de tot felul! şi totuşi, nu am realizat necesarul de “oameni de cunoscut” de care am nevoie. încă există momente când realizez că indiferent câte numere de telefon ai în agendă sau faţă de câte persoane eşti la doar un tweet/mesaj/mail/whatever distanţă, habar n-ai la cine să apelezi pentru… ceva.
PPS: deşi nu mi-am propus asta explicit, am devenit şofer anul ăsta
)
Ma, un punct foarte important, pe care dupa o scanare de 3 secunde a paginii nu l-am observat: gagica ai?:D
nu. şi e tare bine deocamdată! n-am niciun stres, iar în perioada 14 februarie – 8 martie, am portofelul plin!
Hmmm, you have a point there. Deci daca da boala in mine,sa ma despart pe 13 februarie, 1 martie, si 8 martie:))
open relationship is the future, i’m telling you!