Cluj
După ce-am fost la Sibiu, am ajuns la şi pe la Cluj. Pentru că aşa se face, în primul rând trebuie să mulţumesc celor care au făcut posibilă deplasarea mea acolo şi distracţia venită la pachet: Andrei Crivăţ – responsabil cu distracţia şi Alin Mechenici – responsabil cu cazarea.
Clujul a însemnat pentru mine WWW-Party şi câteva plimbări prin zăpadă, fără să fiu pregătit pentru cele -20 de grade pe care le-am îndurat. Aşadar, am gustat doar o mică bucăţică din tot ceea ce promite oraşul. Am realizat că stăpânirea austro-ungară n-a fost o idee chiar aşa rea precum auzim prin toate cărţile de istorie. Arhitectura oraşului Cluj Napoca e mărturie. Ştiu, nu mi-ar fi plăcut să mă refer acum la acest oraş acum cu Kolozsvár sau să fi fost nevoie să îmi iau paşaportul la mine, dar să dăm cezarului ce-i al cezarului.
Dincolo de ceea ce vezi pe stradă, rămân oamenii şi experienţele de care ai parte acolo. Chiar dacă în hipermarket-uri umblă ca oile fără cap, fiind înceţi ca nişte jucării echipate cu baterii chinezeşti 777 ţinute în frig, clujenii pe care mi-a fost dat să-i cunosc mi-au făcut o impresie bună. Vorbesc de cei cu care am petrecut ceva mai mult decât 5 minute aşteptând la o coadă la casă. Vorbesc de oamenii pe care nu-i cunoşteam şi care nu mă cunoşteau, dar cu care totuşi am petrecut frumos şi-mi place să cred că ne vom revedea cu plăcere.
Clujul m-a făcut să mă gândesc bine la ideea unui college tour. Anul ăsta termin liceul şi după BAC habar n-am încotro s-o apuc. Să-i întrebi pe toţi ei ce părere au despre ideile tale de viitor şi “ce-ar face în locul tău” e cea mai mare greşeală, fiindcă mereu vei auzi altă poveste, spusă dintr-o altă perspectivă. Rezultatul: o varză mai mare decât aia pe care am mâncat-o eu la Albota lângă Piteşti vara trecută.
M-a pus foarte tare pe gânduri faptul că într-o seară, am fost invitat la un vin fiert de către nişte twitterişti (@adcroitoru, @aniakhaki, @bogdanfetita, @miclex, @lorandm) cu care nu avusesem tangenţă până în momentul respectiv, alături de care mi-am petrecut o seară interesantă şi amuzantă. Am mâncat împreună, am băut, am râs, am socializat, că tot e ăsta un termen la modă. Trecând dincolo de orice barieră poate exista între atâtea personalităţi diferite, contrar părerilor altora, astfel de întâlniri se întâmplă şi sunt foarte ok dacă mă întrebaţi pe mine.
Clujul, deşi e un oraş foarte fain, rămâne totuşi un oraş aflat la cel puţin 7-8 ore distanţă, la fel de scump ca Bucureştiul.

Clădire interesantă de la intersecţia Străzii Horea cu Gheorghe Bariţiu - vis-a-vis de Palatul Szeky
Mulţumesc încă o dată tuturor celor care au făcut posibilă această experienţă şi sper să ne revedem cu bine şi anul acesta!



Hai, ma, ca a fost simpatic si tipul cu bonurile de masa din Carrefour, alaturi de care am stat la coada, la casa, 5minute
)
el da, restul nu prea
) sau uiţi cât am cărat la six-pack-urile ălea că tipu de pe raion ne-a îndrumat greşit?
fotografia din parc e foarte frumoasă
mai am nişte cadre mişto acolo, cu un tip care îşi plimba fetiţa de câţiva ani cu sania, cu altcineva care alerga înfofolit de i se vedeau doar ochii, cu Oana în zăpadă, dar mă tem că nu prea pot să le public
)
treci ma la Cluj
mai stai pe ganduri ?
Ma bucur ca ti-a placut. De fapt nici nu ma asteptam la altceva. Clujul merge la suflet
Așa deci, vrei să-mi faci în ciudă și să te școlești la Cluj apoi a?
tu să taci! tu ai soră la Cluj, poţi să te duci oricând acolo…
Ok, ok, eu-s mai tare :d
Si te-au muscat ardelenii
?
nu
) sunt oameni faini, nu fac ei d-astea. cu toate că, între noi fie vorba, au nişte blonde p-acolo de numa’ numa’! şi ălea nu e rău dacă te muşcă, if you get my subtle point. gen
)
Lenti? Hm, si mie care mi se pare ca sunt prea rapida. Lasand asta deoparte… din Clujul nostru ai ce vedea, si da, asa este, noi ardelenii suntem mai norocosi chiar daca avem/am avut divergente puternice cu ungurii.
Macar suntem aceea butica din RO care o ajutam sa se ridice.
Buna dimineata, soare. Bate leapsa la usa:P!