O altă lume
Am avut ocazia în decembrie să experimentez un alt mod de viaţă. Fără televizor, fără zgomotul oraşului, fără aglomeraţia de la ora 16 de pe străzi şi fără oameni cu feţe triste. Cu toate astea, nu cred că m-aş putea adapta la un astfel de ritm cotidian. Şi totuşi, îmi lipseşte ceva din această “altă lume”: ideea că acolo nu trebuie să-ţi faci rezervare pentru a te întâlni cu cineva. E suficient să dai un telefon sau să-ţi mişti fundul de la birou la persoana în cauză la poartă. Fără drumuri de 30 de minute pe jos prin praf, făcând slalom printre maşini aglomerate, fără taxi, fără maşină, fără “ce facem, unde mergem?”. Destule comentarii. Vă las mai jos cu 4 poze panoramice, aşa cum îmi place mie să fac + restul de cadre care mi s-au părut mie interesante:
Sunt sigur că Roxanei i-ar fi plăcut să fotografieze biserica aia luterană ridicată la 1463. Chiar dacă nu face parte din categoria „Castele”, numai urcatul până în clopotniţă face toţi banii
)












Da, văzusem și eu recent o emisiune cu niște peisaje superbe și-am zis că o să mă mut acolo. La care George: ”Da, să fim la x km distanță de cel mai apropiat magazin să luăm o pâine nu?”.
Putem face pauze din monotonia noastră plină de mașini, tehnologie etc., dar scurte. Pentru că ne place. Suntem comozi așa.
corect. aşa zic şi eu! totuşi, să ştii că nu e chiar aşa rupt de lume locul ăsta. adică, 50 de km de Sibiu, ~25 faţă de Mediaş, ~15 faţă de Copşa. Are acces la drum judeţean şi trăiesc destule familii acolo (după cum se poate vedea în panorama din turn).
în orice caz, sunt(em) prea obişnuiţi cu tumultul oraşelor ca să renunţăm la el.