În fiecare an am aceeaşi problemă: mi-e greu să mă obişnuiesc cu schimbarea anului. Ţin minte când eram nevoit să datez paginile caietelor că timp de luni bune de zile uitam de faptul că trebuie să adaug +1.

Mă simt dator mie pentru faptul că nu am tras linie după 2011, aşa cum făceam în anii anteriori, făcând un scurt bilanţ şi făcându-mi planuri pentru 2012. Totuşi, mai bine mai târziu decât niciodată.

Pe scurt, anul 2011 a fost sub semnul Groupon. M-am dedicat acestui business 100%, zi şi noapte. Ca să fie bine, ca să nu fie rău, zic.  Şi nu regret acest lucru, pentru că în tot acest an am acumulat o mulţime de cunoştinţe, din toate domeniile.

• contabilitate
• customer care
• marketing
• sales
• HR
• public speaking
• administrativ
• legal

TOT! Şi nu am realizat acest lucru până când am luat-o mai uşor şi am avut ocazia să mă uit puţin înapoi. E uimitor cât de multe poţi să înveţi dacă vrei.

Totuşi, poate cel mai important lucru pe care l-am învăţat e că uneori nu trebuie să ceri acolo unde nici Dumnezeu nu dă. Şi nu, nu fac o pledoarie pentru prostie, ci pentru rea-voinţă sau lipsă de interes. Am realizat că nu e ok să-ţi iroseşti resursele pentru a convinge pe cineva să facă ceva, atunci când persoana respectivă nu vrea mai mult de la sine.

În plus, experienţa într-o companie în plin proces de IPO mi-a oferit o şansă extraordinară.

Călătorii

Plimbările pe anul ăsta au fost la modul… „e frumos, da’ nu prea”. La începutul lui 2011 am avut o escapadă în Vrancea şi la munte (Valea Prahovei), precum şi un drum până la Londra. A fost pentru prima dată când am zburat cu TAROM, unde am avut plăcerea de a călători alături de Alteța Sa Regală Radu, Principe al României şi soţia sa, Ana.

Londra mi-a plăcut ca oraş, dar scumpă şi poate puţin prea cosmopolită pentru gusturile mele. Nu m-am simţit foarte comfortabil în zona arabă / indiană a oraşului, unde chiar m-am lovit de nişte prejudecăţi la adresa originilor. Pe semne că alţi confraţi români nu s-au dus acolo cu gânduri prea legale / paşnice.

Totuşi, Londra a fost oraşul unde maşini pe care în România le găseşti rar (Seria 6, Jaguar, Rolls, Ferrari, Maserati etc.), nefiind mainstream, acolo erau o apariţie comună. Şi să te ferească sfântu’ să treci strada şi să nu te uiţi în dreapta prima oară ))

În ceea ce priveşte Marea Britanie, cred că cele mai importante învăţăminte nu le-am tras de-acolo de pe urma culturii engleze. Dar despre asta am mai scris.

De asemenea, am avut ocazia să revăd Berlinul. De data asta, vara, la +30 de grade Celsius, nu la -20, ca data trecută. Faptul că am avut ceva răgaz să mă plimb pe străzile acestui magnific oraş m-a făcut să mă gândesc la faptul că României îi lipsesc vreo 500 de ani de evoluţie. Nu stăpânesc atât de bine matematica acestor ani, dar acesta e sentimentul cu care am părăsit acel oraş.

Străzile mari, bulevardele bine gândite, intersecţiile unde nu trebuie să aştepţi după alţii ca să meargă înainte pentru ca tu să poţi vira la stânga, bicliştii (!!!!!!), Alexanderplatz, turul cu double-decker-ul, wurştii, berea cu gust de cola, nemţii cu atitudinea lor rece şi focusată, totul! Toate te fac să te gândeşti la faptul că noi, ca popor, suntem în urma lor. Şi-i păcat, că suntem brânză bună în burduf de câine. Aş zice eu

Ca de obicei, am avut iarăşi ocazia de a alerga după avion. De data asta l-am prins Trăiască polonezii şi liniile aeriene LOT. Să tot ai escală acolo!

Distracţie

We can make it to the top! Cred că Gentleman la Bucureşti a fost cel mai mişto event al anului 2012! Desigur, şi concertul din Tineretului de la StreetHeroes şi concertele Facem Records au fost la înălţime, dar Gentleman… altă mâncare de peşte.

Tot la capitolul ăsta, pot spune că am descoperit acasă la Diham. Sau la Di-ham-ham, cum îi puteam spune după câte-o noapte nebună!

În loc de epilog

Făcând o evaluare a anului 2011, îl pot numi un an plin. Plin până aproape de 100%. Mi-a lipsit însă odihna şi somnul pe îndelete. Anyway, now what’s next?

---

sursa foto

---