Comments (0)

By A.Faith, 4 - September - 2010 21:26

Când începi să vezi pe stradă tot felul de oameni şi să faci asocieri: cu cine o semăna asta/ăsta… că tare-mi pare cunoscut!

Şi mai trist e că începi să vezi diverse persoane în locuri unde nu ar avea cum să fie. Şi chestia asta îţi fute rău de tot minţile, că stai o noapte întreagă să-ţi iei gândul de la treaba asta şi indiferent ce-ai face, tot îţi aduci aminte. Ceva de genu’ : de ce dracu’ trebuia să semene ăstea două ca picăturile de apă între ele? Ca să nu pot eu s-adorm acum?

Uneori stau şi mă gândesc la faptul că trebuie să-mi găsesc o obsesie nouă, care să-mi ia gândul de la toate problemele de zi cu zi. Un hobby care să-mi mănânce cel puţin 2 ore pe zi şi care să mişte rotiţele mecanismului producător de endorfine, că altfel simt c-o iau razna.

În altă ordine de idei, parcă avea Bitză o piesă care zicea aşa: îmbătrâniţi înainte de timp… îmbătrâniţi înainte de timp… Şi mă gândesc: de când a început să-mi pese mie de bani? De când am început eu să-mi fac calcule pe termen lung şi de ce dracu’ trebuie să mă gândesc eu acum în termeni matematică la ce-am de gând să fac în următoarele 6 luni?

În rest, bine, sănătos, voi?

Comments (5)

By A.Faith, 1 - June - 2010 19:49

1 iunie 2010 sau doi ani de existenţă pentru copilu’ de mai jos. Merită toată stima pentru zecile de momente în care m-a făcut să zâmbesc aşa… aparent fără motiv. La mulţi ani Cora!

Cora la 2 ani

Comments (3)

By A.Faith, 20 - February - 2010 23:27

Şi norocos aş putea spune. Dincolo de toate emoţiile pe care nu le-am avut şi de lipsa de interes gravă pe care am manifestat-o faţă de prima probă a BAC-ului, consider că a fost o experienţă plăcută şi pe care mi-aş dori s-o repet. Desigur în alte condiţii, findcă din nou, cineva a dat-o în bară foarte tare cu cu organizarea. Acel cineva poate să fie Ministerul, şcoala sau de ce nu… chiar elevii, aşa ca mine, care s-au nimerit să fie printre ultimii care au susţinut proba respectivă.

În primul rând, trebuie să(-mi) felicit dascălii supraveghetori pentru corectitudinea de care au dat dovadă. Îmi place să cred că fiecare dintre noi a fost evaluat după performaneţele dovedite în ziua examenului şi nu în particular sau la orele de curs. Spun asta pentru că au fost oameni care dacă ar fi fost judecaţi după aparenţe, probabil n-ar fi meritat nici calificativul mediu, dar care la proba respectivă s-au descurcat mai mult decât decent. Avansat aş putea spune.

În altă ordine de idei, spuneam în prima propoziţie că sunt un norocos. Am avut o mână foarte bună atunci când am ales subiectul. Am fost nevoit să rezolv cerinţele unui fragment de text dintr-o carte despre traseele montane din Bucegi, iar la punctul 2, am avut de discutat pe seama experienţelor mele personale de la munte. Eu. Adică, eu, cel care toată iarna a stat cu gândul numai la munte, care a făcut tot posibilul să ajungă cât mai des pe pârtie în sezonul ăsta şi care s-a documentat o groază despre tot ce înseamnă viaţa pe munte, dat fiind faptul că a redescoperit pasiunea pentru expediţiile la înălţime.

Nu vreau să mă laud, dar când 3 profesori de materii diferite te felicită pentru ceea ce-ai realizat în cadrul acestui examen, începi să crezi că te pricepi

Personal, cred că a fost o experienţă plăcută în mare măsură şi nu contest faptul că astfel de examene ar trebui să fie mult mai importante decât vechile examene, la care eşti nevoit să toceşti aiurea informaţii care nu-ţi folosesc la nimic în viaţă. Oare e o afirmaţie de plasată dacă spun că ar fi frumos ca astfel de examene să aibă loc semestrial sau anual?

Tot pe tema asta, mai puteţi citi informaţii la Ovidiu, la Christian sau la Ariel.

Comments (17)

By A.Faith, 18 - February - 2010 0:45

19 ani de existenţă pentru subsemnatul. Încă nu realizez când a trecut tot acest timp. Mno, hai că scriu eu mai multe mâine, acuma încă sunt sub efectul “probei orale la limba română” aka stat 5 ore ca prostu’ şi aşteptat degeaba pe la uşi.

La mulţi ani şi celor care-şi mai sărbătoresc azi ziua de naştere: Dan, Artistu.

Comments (2)

By A.Faith, 24 - January - 2010 23:10

Pictură suprarealistă - Salvador Dali

Nu ştiu dacă există vreo resursă mai limitată decât timpul. Deşi mereu am impresia că am timp, niciodată nu mă încadrez în limitele (auto)impuse. Fie că folosesc doar 5 minute din ceea ce aloc special pentru o anumită activitate, fie că folosesc de două ori mai mult timp, niciodată nu am fost bun la planificat timpul propriu. Sau cel puţin aşa trăiesc eu cu impresia, fiindcă din afară, am înţeles de la câteva persoane cu care am avut plăcerea de a lucra, cum că aş fi destul de productiv atunci când îmi găsesc echilibrul interior şi factorii deranjanţi sunt eliminaţi de bună voie.

Nu de puţine ori am primit răspunsul „n-am timp” pentru fel de fel de iniţiative propuse persoanelor cu care intru în contact. Fie că e vorba de un proiect cu bătaie lungă, fie că e vorba de o simplă ieşire la cafea/suc/bere/{insert a drinks name here} răspunsul începe să devină din ce în ce mai auzit. Să nu-i pun la socoteală pe cei care se autoproclamă oameni ocupaţi doar pentru a părea mai interesanţi sau pentru a evita pe cineva.

De ceva vreme, încerc să privesc viaţa ca pe o afacere. Adică în termeni de afaceri: ce câştig dacă fac aia, ce pierd dacă fac altceva, câte resurse investesc în acţiunea aia, câte pierderi am datorită acţiunilor respective, etc. Îmi place să cred că am scris ceva frumos pe tema asta pe empower.ro aici, în acelaşi registru. Poate că pare dur să încerci să-ţi priveşti viaţa ca pe un calcul SWOT, dar consider că ideea asta aduce puţină ordine în haosul cotidian.

Am o carte necitită de când am venit de la Cluj, pe care în ritmul actual, reuşesc s-o dau gata în 4-5 ani cu siguranţă! Am ajuns la concluzia că trebuie să rezerv măcar 30 de minute zilnic pentru citit dacă vreau să nu mă apuce 25 de ani lecturând acelaşi volum. Mergând pe ideea asta, în contextul în care săptămâna trecută m-am “luptat” cu Excel-ul în cadrul probelor de competenţe digitale, am zis că nu-i rea ideea de a pune într-o foaie de lucru nişte date, pentru a putea trage la final de săptămână nişte concluzii bazate pe statistici palpabile.. Continue reading 'N-am timp!'»