Category: Altele

Update Cevi

By A.Faith, 28 - August - 2010 15:33

Dau citire de pe blogul fratelui său:

L-am adus din Italia weekendul trecut. E din ce în ce mai bine. O să mai treacă vreo lună, poate mai mult, până când va fi un om întreg. Poate o să fie nevoie chiar de mai mult mai timp până când îşi va putea lua în primire maşina sau motocicleta, dar oricum lucrurile merg vizibil spre bine şi trebuie să fii nebun ca să crezi altceva. Probleme uşor observabile mai sunt la mers, la memorizare şi, mai ales, la vedere. Başca faptul că are 50 de kile ud, nu că ar fi fost el vreun gras vreodată. Dar cine l-a văzut acum o lună de zile ştie, desigur, cât de mare e diferenţa dintre o legumă legată de aparate şi un om care mănâncă, vorbeşte, urcă scări şi chiar zâmbeşte. Sau, altfel spus, Cevi a rămas singurul din familie a cărui stare de sănătate fizică şi mentală mai poate evolua spre bine…

Acum nu-mi rămâne decât să sper că o să am posibilitatea de a-i cunoaşte personal, aşa cum mi-am propus atunci când am pus umărul la acţiunea de într-ajutorare. De ce? Pentru că pitong :) Sănătate şi însănătoşire grabnică!

Noutăţi cu privire la Cevi

By A.Faith, 2 - August - 2010 14:18

Elena says:
August 2, 2010 at 1:13 pm

buna ziua tuturor,

sunt Elena, sora mai mica a lui Cevi, si am vazut ca exista si aici oamani buni care se intereseaza de soarta fratelui meu, asa ca am venit cu cateva mici lamuriri. poate ca deja stiti el a aplecat ieri seara spre italia, probabil deja a si ajuns. zilele acestea asteptam rezultatul analizelor si testelor de acolo in urma carora va fi luat decizia cu privire la interventia la care va fi supus cevi, adica fie embolizare fie cea clasica. exista o varianta ca prima sa nu fie suficenta…dar o sa ne lamurim in curand. cat despre raspunsul pozitiv de la asigurari, avand in vedere ca nu stim decizia doctorilor de acolo nu stim nici ce suma va acoperi casa de asigurari, toate aceste lucruri sper ca vor fi clarificate in urmatoarele zilesi atunci vom stii daca sa mai continuam cu licitatiile si toate actiunile caritabile care au pornit pentru fratele meu.

pana atunci decizia va apartine,
va multumesc mult pentru ajutor.

Hai să facem o faptă bună!

Licitaţie

By A.Faith, 1 - August - 2010 15:47
Colecţie de filme româneşti

Colecţie de filme româneşti

Scurt şi la obiect. Pornesc această licitaţie pentru o cauză care vreau să aibă un final fericit. La un calcul simplu, cred că am cheltuit pe aceste filme aproximativ 55 de lei. 5 lei pentru fiecare dvd cu Pistruiatul, şi 15 lei pe celălalte două. Dacă oferă cineva mai mult de 60 de lei, a doua zi sunt într-un colet cu o felicitare spre orice persoană din ţară (sau din afară, dar o să mai dureze puţin astfel).

Puteţi lua legătura cu mine de-aici sau prin intermediul twitter-ului. Vă dau eu toate detaliile cu privire la contul în care să donaţi banii şi mă asigur că totul o să fie bine.

Aşadar, avem doritori?

S-au dat DVD-urile. Mulţumesc încă o dată pe această cale celei care a donat o sumă mult peste aşteptările mele iniţiale. Vizionare plăcută!

Hai să facem o faptă bună!

By A.Faith, 28 - July - 2010 15:04

Citeam aseară pe un blog o discuţie despre 3 lucruri pe care le aprecia respectiva persoană la viaţa sa şi am realizat că poate dintre toate lucrurile pe care le apreciez la viaţa mea e sănătatea. N-am avut norocul decât de operaţii simple (polipi, la faţă acum câteva luni, ceva simplu oricum) iar bolile pe care le-am experimentat sunt răceli şi alte minciunele asemănătoare. Mă pot considera un om sănătos şi n-ar fi fair-play din partea mea să mă plâng de faptul că 3 zile pe săptămână n-am voie să mă ating de alcool din cauza unor antibiotice :-)

Însă acum câteva zile am văzut la Virgil asta şi mi-am dat seama că nu am de ce să fiu supărat. Nu am motiv să mă plâng de faptul că am dat-o în bară cu admiterea fiindcă sunt viu, trăiesc şi pot să  merg mai departe, având atâtea alternative la dispoziţie!

Mi-am adus aminte cât de fragilă e viaţa, cum sunt momentele în care suni disperat la 112 şi te rogi cu toată puterea fiinţei tale să ajungă ambulanţa aia o dată, cum numeri secundele şi cum simţi că totul se năruie de-asupra ta. Mi-am adus aminte ce înseamnă să petreci o noapte întreagă patrulând holul unui spital, tresărind ori de câte ori se deschide o uşă, cu zgomotul şi piuitul cadenţat al aparatelor de întreţinere artificială a vieţii. Sunt momente pe care nu vreau să mi le amintesc, dar sunt flash-uri de memorie care-mi vin involuntar în cap când aud de experienţe asemănătoare.

Cum spunea şi cel care a scris aici: „ telefonul ăla oribil, pe care toţi îl aşteptăm fără să ne dăm seama, ăla care îţi spune că s-a întâmplat ceva foarte nasol”. Nu ni-l dorim, nu-l conştientizăm, dar uneori parcă îl aşteptăm…

Nu mă simt în măsură să fac promisiuni de genul „o să fac, şi-o să dreg” pentru că în momentul de faţă ar fi fără acoperire, dar îmi promit mie că nu voi rămâne pasiv cu privire la această problemă.

Cred că cel mai în măsură să vă dea toate detaliile este chiar fratele celui care are probleme, om ce poate fi găsit la această adresă sau prin email: sarpente at yahoo punct com

Diana Stoleru, îmi permit să îţi atrag atenţia asupra acestei poveşti. Ştiu că nu ne cunoaştem foarte bine, ştiu că omul pentru care eu solicit puţină atenţie nu-ţi e coleg, dar e o poveste care ar putea avea un final fericit, la fel cum a fost în cazul lui Daniel Răduţă.

Oameni buni, Roxana are o ofertă greu de refuzat. Sunt multe căi prin care poate fi ajutat un om, totul e să vrei!

Dida, cu tine îmi permit să fiu mai familiar. Puţin ajutor, se poate?

Camelia, omul e în Timişoara. Am auzit lucruri frumoase despre gaşca voastră de-acolo. Poate reuşiţi să faceţi ceva :-)

Facem şi noi o familie fericită? Ajutăm un om bun?

update: Timişoara is on the move.

update again: Daniel s-a ocupat şi organizează o licitaţie în urma căreia banii obţinuţi vor fi donaţi cauzei noastre. Licităm şi noi ceva?

Captiv(a) la munte

By A.Faith, 12 - May - 2010 19:44

Știu că nu ar trebui să mă dau pe twitter în timp ce merg pe stradă, că poate o pățesc mai rău decât am pățit-o în toamnă, dar azi în timp ce mă întorceam spre casă am văzut asta. Și foarte entuziasmat am intrat pe blogul de-acolo să văd cum stă treaba, pe cine trebuie să omori ca să te dai cu mașinuța în cauză. Eh, se pare că e altceva de data asta. De data asta tre’ să recomanzi pe cineva care să se plimbe cu mașina respectivă, în speranța că nu te va uita și o să te sune în weekendul respectiv cu o invitație pregătită :) )

Lăsând gluma la o parte, trec la nominalizări.

Numărul #1 este stimabilul Sorin Grumăzescu, omu’ care mi-a oferit posibilitatea de a scrie despre noua mea obsesie pe automod.ro. Îl nominalizez pentru că nu uit seria de articole scrise în urma evenimentului de la Cheia de anul trecut, când am citit vreo săptămână la rând numai recenzii una și una!

Numărul #2 este o persoană cunoscută publicului larg sub numele de BlegooPR. Uneori, i se mai spune și Roxana Radu, dar destul de rar, în cercuri foarte restrânse :) ). Roxana e om de nădejde când vine vorba de coclauri și munți de urcat. Deși are în dotare o ditai bestia V6 de 3.4L (D.D. pentru cunoscători) sunt sigur că nu ar spune „ba” dacă i s-ar oferi posibilitatea să se joace puțin și cu altceva.

Numărul #3 este o persoană care deși iubește din tot sufletul mașinile Audi, scrie pentru un blog despre BMW. Și cum eu sunt foarte încântat de această marcă și tot ce înseamnă ea, o menționez pe Gabriela Pieleanu pentru acest weekend la munte cu Chevy Captiva.

Din păcate, nu poți să recomanzi decât 3 persoane, că lista mea ar fi continuat cu Dan, Alleks, Vali, Ducu, Andrei etc.

Mențiune specială: articolu’ ăsta e pentru concurs și tre’ să fie udat cu bere de nominalizații de mai sus, în caz contrar vor face pană sau vor rămâne fără benzină în momente nepotrivite :D

Panorama Theme by Themocracy