N-o să fiu ipocrit: când cineva mă enervează cu o chestie, nu reacţionez mai deloc gentil şi diplomat. Mai ales dacă persoană respectivă nu este de faţă.
Însă mă gândesc mereu la o chestie: dacă eu prin atitudinea mea stric ziua cuiva, ăla la rândul lui o fu*bip*te pe a altuia şi tot aşa, de ce ne mai mirăm când alţii ne-o trag nouă sistematic sub coadă?
Posted from WordPress for Android
Dacă tot sunt atât de strâns legat de telefonul mei Android, de ce să nu vă mai povestesc şi vouă, celor puţini care mai ajungeţi să mai citiţi aceste rânduri, cum mă înteleg eu cu Androiderul meu?
În rândurile care urmează, vreau să vă recomand o aplicaţie numită Juice Defender. Dacă nu mă înşel, a fost a două aplicaţie pe care am cumpărat-o din Market.
Ce face?
Pe scurt, economiseşte bateria telefonului prin automatizarea schimbările unor setări în funcţie de setări predefinite sau dorinţa utilizatorului.
Adică, economişti baterie prin dezactivarea conexiunii la internet în anumite momente, prin dezactivarea funcţiei de telefon în timpul nopţii şi multe altele.
Cel mai complicat scenariu pe care l-am gândit eu sună cam aşa: în timpul orelor de vârf vreau ca la fiecare 20 de minute să se conecteze la WiFi dacă sunt la birou sau acasă sau la 3G dacă sunt pe drum şi să îmi sincronizare căsuţele de email. Regulă valabilă doar în timpul săptămânii.
Sună bine?
Cât costă?
Cam 5$.
Posted from WordPress for Android
M-am săturat de oameni. De toţi oamenii cu toate problemele lor, care-şi văd interesul şi apoi uită de existenţa ta. De toate mofturile tuturor, de stările proaste, de scuzele de 2 bani pe care le inventează de fiecare dată, de priorităţile tuturor şi de “programul ocupat” al tuturor. Nu vreau să vă mai înţeleg nervii şi răspunsurile răstite. Mi se rupe de faptul că v-aţi trezit cu curu-n sus azi şi faţa la cearşaf.
Azi vă urăsc pe toţi, fără excepţie.
Dau citire de pe blogul fratelui său:
L-am adus din Italia weekendul trecut. E din ce în ce mai bine. O să mai treacă vreo lună, poate mai mult, până când va fi un om întreg. Poate o să fie nevoie chiar de mai mult mai timp până când îşi va putea lua în primire maşina sau motocicleta, dar oricum lucrurile merg vizibil spre bine şi trebuie să fii nebun ca să crezi altceva. Probleme uşor observabile mai sunt la mers, la memorizare şi, mai ales, la vedere. Başca faptul că are 50 de kile ud, nu că ar fi fost el vreun gras vreodată. Dar cine l-a văzut acum o lună de zile ştie, desigur, cât de mare e diferenţa dintre o legumă legată de aparate şi un om care mănâncă, vorbeşte, urcă scări şi chiar zâmbeşte. Sau, altfel spus, Cevi a rămas singurul din familie a cărui stare de sănătate fizică şi mentală mai poate evolua spre bine…
Acum nu-mi rămâne decât să sper că o să am posibilitatea de a-i cunoaşte personal, aşa cum mi-am propus atunci când am pus umărul la acţiunea de într-ajutorare. De ce? Pentru că pitong
Sănătate şi însănătoşire grabnică!
Elena says:
August 2, 2010 at 1:13 pm
buna ziua tuturor,
sunt Elena, sora mai mica a lui Cevi, si am vazut ca exista si aici oamani buni care se intereseaza de soarta fratelui meu, asa ca am venit cu cateva mici lamuriri. poate ca deja stiti el a aplecat ieri seara spre italia, probabil deja a si ajuns. zilele acestea asteptam rezultatul analizelor si testelor de acolo in urma carora va fi luat decizia cu privire la interventia la care va fi supus cevi, adica fie embolizare fie cea clasica. exista o varianta ca prima sa nu fie suficenta…dar o sa ne lamurim in curand. cat despre raspunsul pozitiv de la asigurari, avand in vedere ca nu stim decizia doctorilor de acolo nu stim nici ce suma va acoperi casa de asigurari, toate aceste lucruri sper ca vor fi clarificate in urmatoarele zilesi atunci vom stii daca sa mai continuam cu licitatiile si toate actiunile caritabile care au pornit pentru fratele meu.
pana atunci decizia va apartine,
va multumesc mult pentru ajutor.
Hai să facem o faptă bună!