Trebuie să ai grijă ce vorbeşti şi ce faci. Exemplul cel mai elocvent este acela al ministrului belgian al apărării, despre comportamentul căruia s-a scris pe un blog. Ce-a făcut omul? S-a dus într-un bar, s-a făcut praştie, iar barmaniţa, a scris despre asta pe internet.
Pieter De Crem (tipul de care vorbeam) a luat act de cele scrise şi l-a sunat pe şeful acesteia. În mod misterios, după acel telefon, bloggeriţa a fost dată afară. Vestea s-a răspândit repede şi reacţiile n-au încetat să apară, ministrul fiind făcut chisăliţă de către media.
via TechCrunch
În ce context vine ştirea asta?
Mâine sunt alegeri în România. S-a făcut atât tam-tam pe chestia asta, că mi s-a urât mie de toate discuţiile pe tema alegerilor. Mi-a fost de ajuns să văd câţi fluturaşi s-au împărţit, câte maşini cu muzică de campanie s-au plimbat prin oraş, câte bannere s-au întins şi câte clipuri electorale au rulat, fie la radio, tv sau ecranele publicitare din diverse locuri. Ba mai mult, urmând exemplul dat de americani şi politicienii români s-au apucat de blogging şi twittering. Cum? Exact cum se apucă un puştan de 13 ani de blogging. Fără cap, fără o idee bună şi cu multe multe pretenţii.
Citeam undeva (îmi pare rău că nu mai găsesc articolul, era extraordinar de bine scris) că dacă-l urmăreşti pe Obama pe twitter sau îl ai ca prieten pe Facebook te simţi mândru de asta. Nu pentru că e preşedintele SUA, ci pentru că omul vrea să facă istorie. Şi nu pentru că e negru.
Să-mi fie cu pardon, însă de ce doamne iartă-mă, aş vrea eu să-l citesc pe Ionuţ Stroe (spre exemplu)? Ce să învăţ de la el? Cum să fac succes în mai puţin de o lună, plătind bani pentru chestia asta? Vrem fapte domnilor, nu vorbe.
Pe de-o parte, mă bucur că au acordat interes fenomenului numit blogging. Pe de altă parte, rămân la ideea că timpul şi resursele investite în blogging le erau mai utile dacă se duceau undeva (nu ştiu unde exact) să înveţe că vorbele nu valorează doi bani dacă nu au nişte fapte în spatele lor.
Aşa, şi?
Testăm puterea fenomenului şi în România cu nişte fapte de campanie foarte interesante? Nu de alta, dar ştiu eu nişte lucruri care sunt aproape sigur că o să vă schimbe planurile cu privire la candidatul pe care să-l alegeţi. Ce am de pierdut?