Vă rugam acum câteva zile într-o însemnare scurtă să vă exprimaţi părerea cu privire la o campanie umanitară. Înainte să intru în detaliile “tehnice”, să vă prezint câteva informaţii cu care vă sunt dator:
De curând am fost convins de Cătălin Buzatu să intru într-un ONG: Asociaţia tineret pentru dezvoltare comunitară. Pe scurt, ATDC. Pe agenda de lucru a acestui ONG se afla un punct lângă care scria „Campanie umanitară”. S-a decis ca în preajma sărbătorilor de iarnă din acest an să organizăm această campanie, urmând ca pe viitor să creăm un obicei din astfel de campanii, nu numai de sărbători.
Fiind blogger şi obişnuit cu mediul social de lucru, am considerat că e necesar să expunem ideea noastră unui public larg, pentru a o supune dezbaterii, urmând ca mai apoi noi să tragem concluziile. Întocmai cum am învăţat la training-ul ţinut de Alin Mechenici. Şi aşa s-a născut acest articol. Criptic pentru cei care nu ştiau despre ce era vorba şi oarecum enervant pentru cei care doreau să-i acorde puţin timp. Într-adevăr, a fost o cerinţă destul de mare din partea mea, indirect proporţională cu ceea ce v-am oferit (ca informare) şi doresc să le mulţumesc celor care au răspuns totuşi la acel apel al meu:
- Geo
- Dida
- Dheo
- Flori – Spuse.ro
- Alina Militaru
- Andra Agachi
- Cristina
- Ionuţ
- Cătălin
Dacă am uitat pe cineva, să ridice mâna sus şi voi completa lista de mai sus.
Pe baza feedback-ului pe care l-am primit de la ei şi ideilor cu care au venit membrii, s-a întocmit următorul plan al campaniei, conceput în 5 etape pe care mă voi strădui mai jos să vi le prezint cât mai bine cu putinţă. Ceea ce vreau să clarific de la bun început, este faptul că rândurile de mai jos reprezintă o viziune personală, deschisă sugestiilor şi criticilor. Că la urma urmei, ăsta e scopul acestui articol.
Înainte de a începe efectiv prezentarea planului de acţiune, vreau să vă informez cu privire la câteva detalii de ordin organizatoric. Până în momentul de faţă, s-a stabilit că vom merge la casa de copii de lângă Parc. Vârsta micuţilor de-acolo este cuprinsă între 7 şi 12 ani. Cel mai probabil, campania o să fie organizată pe 22 decembrie. Continue reading 'Campania umanitară'»
Anul trecut, am făcut o chestie ad-hoc, împreună cu câteva persoane, pe fugă, fără mare tam-tam. Anul acesta, pentru a evidenţia puţin evoluţia (pe toate planurile), duc ideea la un nivel superior de punere în practică ideea de “campanie umanitară”. Dar toate la timpul lor.
Rolul acestei însemnări este acela de a vă cere părerea cu privire la genul acesta de campanii/idei/iniţiative/whatever. Înainte de a vă cere ceva, hai să vă spun care e viziunea mea (şi nu numai) pentru a avea un punct de plecare.
Ştiu că în general de sărbători, toată lumea îşi aduce aminte de cei nevoiaşi. Şi numai de sărbători. Ceea ce e un lucru destul de rău, fiindcă o nevoie nu există doar de sărbători. Trecând peste acest inconvenient (trecut pe lista lucrurilor de rezolvat), să spunem că de sărbători, anul acesta mă gândesc la copiii orfani, care nu au o familie alături. Aşa cum au făcut alţii de la Botoşani, anul trecut (link link link link link link link link).
Cum i-aş putea ajuta? Ce le lipseşte? Ce şi-ar dori ei să aibă şi eu le pot oferi?
Cu riscul de a mă repeta, fac apel la bunăvoinţa voastră: răspunde-ţi la întrebările de mai sus. Vă asigur că o să faceţi cel puţin un copil să zâmbească.
Later edit: pentru a clarifica nelămuririle apărute pe parcurs, menţionez faptul că problemele organizatorice sunt acoperite şi nevoia #1 sunt ideile de pus în practică. ştiu că e nevoie de bani, dar asta nu e treaba mea acum. aveţi puţină răbdare până mâine, când o să vă pot da toate detaliile.
sursa foto
“Mami, vreau afară!”
“Nu, stai în casă! Eşti pedepsit(ă)!” Continue reading 'Mami, vreau afară!'»
“Felicitări, aveţi o fetiţă” … sună frumos, nu? Cine a aşteptat 9 luni de zile aceste cuvinte a fost răsplătit pe măsură. Un suflet pur a venit pe lume şi-a făcut fericită o familie. Şi ce e aşa frumos în asta? Păi într-o mare de tristeţe, probleme, şi necazuri, mai auzi şi câte-o veste de genul ăsta, care chiar dacă nu are nicio legătură directă cu tine, îţi pune un zâmbet pe faţă.
Nu prea mi-au plăcut copiii mici. De fapt, chiar mă gândesc cu groază la momentele când venea câte o rubedenie în vizită cu «ăla micu’» şi îi vedeam pe toţi cum gravitau în jurul lui şi când începea să plângă … ăăăă, ştiţi io mă retrag.
Continue reading '“Felicitări, aveţi o fetiţă”'»
Pe scurt :
1. Cel mai prost/stupid/mîrlan/libidinos/retard om politic român: Continue reading 'Leapşa Didei'»
Discuţii, Parerea mea
| 
0tv, andreeam.net, blog, bloguri preferate, bogdan, bogdan ralph, copii, dida, elodia, General, http://andreeam.net, leapsa, ore, otv, politică, ponta, prostie, psd, scoala, victor ponta
Comments (15) 
Themocracy