Comments (2)

By A.Faith, 15 - November - 2009 1:36

Stăteam şi eu azi ca omul, liniştit, într-o sâmbătă de noiembrie, butonând agregatul cunoscut publicului larg drept laptop, în căutarea unui film de vizionat, când am primit un telefon de la alleks: „băi, o să fiu scurt şi la obiect! mergi să ne dăm cu nişte BMW-uri cu xDrive?” Adică un fel de mănânci calule ovăz?”. Zis şi făcut! Sunat câţiva amici (printre care şi Virgil, a cărui zi de naştere este azi, ocazie cu care îi spun din nou „La mulţi ani!”), plecat cu Dan, întâlnit cu Alex, ajuns la MHS Motors Craiova.

Acolo, cam pustiu însă; mă aşteptam să văd rampele pe care le-am văzut şi la BMW Motor AG, să văd lume entuziastă, să văd angajaţi zâmbind, să-l văd pe Gregor… cine ştie, poate data viitoare!

Am avut de ales între un BMW X1 xDrive, BMW 525xd (sper să nu mă înşel) şi un BMW 330xd, optând de această dată pentru Seria 3. Raţionamentul a fost următorul: BMW + motor diesel + cutie de viteze automată + xdrive + 3000 cmc + sentimentul pe care ţi-l oferă „privirea” maşinii = alegerea potrivită. Şi nu m-am înşelat deloc!

Traseul a fost MHS Motors – Centură – Petrom Hanul Doctorului – MHS Motors. Am făcut un calcul pe hartă şi am parcurs aproximativ 6 KM la volanul unei bijuterii precum BMW 330xd. În cei 6 km am optat atât pentru modul sport de schimbare al vitezelor (unde poţi să-ţi faci de cap şi să laşi turometrul să se apropie de 5000 rpm), dar şi modul automat (unde magicianul din cutie optează pentru o schimbare mai timpurie în treaptă superioară, limitând elanul sportiv al maşinii). Spre deosebire de X1, unde nu trebuia decât să tragi de joystick-ul schimbător (manetă e mult spus), la modelul “alergat” azi era nevoie să apeşi şi un buton pentru a schimba. Mi-a luat ceva timp să realizez asta ) , dar m-a salvat modul automat. Continue reading 'BMW xDrive mini-Tour – Craiova'»

Comments (16)

By A.Faith, 6 - October - 2009 15:03

Sâmbătă a fost sâmbătă toată ziua, la fel cum şi duminică a fost duminică toată ziua, numa’ că azi.. azi a fost marţi! Încă nu a trecut toată ziua, da’ a fost suficient cât a trecut ca să fie pomenită multă vreme de-acum înainte ziua asta, cel puţin în calendarul meu.

Circulam şi io regulamentar, ca orice pieton pe trecere, în drum spre şcoală. Deşi m-am trezit cu greu şi mă gândeam ce mişto ar fi dacă aş trage azi un chiul să dorm şi mai mult, că nu strică un somn în plus, circulam aşa.. lejereanu spre şcoală. Pac ochi în stânga să văz dacă vine vreo herghelie de cai pe patru roţi, trec o bandă, pac ochi în dreapta, să văd iarăşi dacă vine vreo dihanie motorizată când era să rămână blogosfera fără un reprezentant de prin părţile Craiovei.

Lăsând gluma la o parte, azi era să rămân fără un picior sau mai grav, să fiu redus la tăcere. O fracţiune de secundă şi un pas au făcut diferenţa. După cum spuneam, traversam şi eu regulamentar strada, ca orice om, pe la trecere, asigurându-mă din tote părţile, cum suntem învăţaţi de mici, când prin dreapta unei maşini oprite să-mi dea mie prioritate îşi face loc un Opel Vectra maro cu numere de Bulgaria, grăbit probabil fiind. Am apucat să-l văd cu coada ochiului şi m-am oprit, însă roata lui a trecut peste piciorul meu, moment în care am simţit că-mi cade cerul în cap. Durere mai cruntă ca asta n-am simţit vreodată în viaţa mea. Evident că mi-am etalat vreo 15-20 de minute tot repertoriul de înjurături şi alte vorbe de duh, însă fără vreo valoare. Răul a fost făcut.

În primă fază am crezut că nu-i ceva foarte grav, dar pe măsura trecerii timpului piciorul a început să se umfle şi durerea să persiste. Nasol moment. Fuguţa la spital, urgenţă, radiografii, chestii d-ăstea. Se pare că oasele sunt întregi, la locul lor, dar tasate. Recomandare de la dom’ doftor: repaus la pat, comprese cu gheaţă, Fastum gel şi nu ştiu ce calmant în caz de nevoie. Citez: „ai noroc, putea să fie mai rău”. Yeah, tell me about it!

Acum, stau şi mă gândesc la ce-a păţit săraca Cora, când a spulberat-o ăla în iarnă de am crezut că-mi moare în braţe: să vezi cum te loveşte o maşină care îşi vede nestingherită de drum, iar tu să rămâi jos, cu dureri şi neputincios. E un sentiment foarte nasol să realizezi că nu poţi să faci nimic în privinţa unei probleme de genul ăsta, că dobitocu’ din spatele volanului poate să lovească pe cineva din plin 100 de metri mai încolo şi să o calce la fel de bine, că doar are numere de Bulgaria, îl doare în başcheţi.

Oricum, o să-mi fie învăţătură de minte, şi ca şofer şi ca pieton: ochii beliţi în toate direcţiile, cu e mare grădina asta zoologică în care ne ducem zilele.

Hai că n-aţi scăpat încă de mine, tre’ să mă mai suportaţi puţin !

sursa foto

Comments (3)

By A.Faith, 15 - September - 2009 19:02

În primul rând, cine merge la Webstock din Craiova?

Până acum, ştiu că următoarele persoane au prezenţa confirmată:

1. subsemnatul
2. Gabi Nistoran
3. Robert – RiSiCO
4. Ionut – JohnnyD
5. Andra Şoşea (??? la ea e cu semnul întrebării mai mult)

Acum, v-aş ruga pe voi să completaţi lista cu persoane care mai vin de-aici. Ar fi interesant să plecăm vineri dimineaţa toţi, cu rapidul 696 sau 794, care ajung în Bucureşti în jurul orei 7.40. E mult mai uşor de făcut drumul când ai cu cine să schimbi o vorbă.

De asemenea, aş avea o mare rugăminte la cei care citesc aceste rânduri şi pot să-mi ofere o noapte de cazare în Bucureşti, vineri spre sâmbătă, ca să nu alerg prin Bucureşti de nebun după ultimele trenuri spre casă. M-ar ajuta enorm

Comments (10)

By A.Faith, 10 - September - 2009 8:00

Vine toamna copii… vine toamna…

Continue reading 'Vine toamna'»

Comments (2)

By A.Faith, 20 - July - 2009 7:00

Acum câteva luni (bune) citeam în presa craioveană promisiuni din partea primarului cu privire la valurile de turişti care o să viziteze Craiova. De fapt, erau nişte justificări pentru blocarea străzii A.I.Cuza în weekend, o decizie mult criticată şi controversată în urbea noastră. Se anunţau investiţii majore, se anunţau valuri de călători din ţări străine, se anunţa WIFI prin freehotspot… frecţie, nimica!

Şi am citit via zoso un articol care m-a dat pe spate: Primarul de fier din Cadrilater. Şi mi-am pus mâna-n falcă şi m-am întrebat: unde-s toate promisiunile făcute? Unde e laptele şi mierea care urma să curgă de pe urma turiştilor? Şi răspunsul a venit repede: în ziare, acolo unde ajung şi mor de obicei toate promisiunile în România, că doar aşa-i la noi, se face Guvernare prin PR.

Aşa de mult mi-aş dori şi-n Craiova un concert anual cu nume mari, gen Scorpions care să aducă oameni din toate colţurile Europei lumii în oraşul nostru. Că slavă domnului, aeroport avem, străzile se peticesc repede şi cu cazarea oaspeţilor se rezolvă, mai ales dacă vin multe turiste , one way, or another. Şi concert real, live, nu mimat versuri, cu trupe de calitate, nu cu tentative de genu’. Uite, ceva de genul ăsta, se poate? Ştiu, n-o să aducă 3/4 din Craioviţa să ţipe şi să ţopăie prin centru sau prin parc, dar mă gândesc aşa… în perspectivă: cine îşi permite să cheltuie mai mult? Ăia care intră în targetul Blaxy Girls sau ăia care intră în targetul muzică de calitate?

Facem noi mişto de bulgari, dar sincer, pentru ceea ce-am citit în Academia Caţavencu, jos pălăria! Îi admir.

Precizare: nu am nimic de împărţit cu cei din Craioviţa Nouă. Printre ei, se găsesc şi mulţi cunoscuţi de-ai mei pentru care nu am decât cuvinte de laudă, indiferent de etnie, însă pe lângă aceştia… există prea mult pleavă.

Later edit: se pare că nici la mare nu merge treaba foarte bine. link