Comments (6)

By A.Faith, 14 - January - 2009 22:54

Azi Craiova a avut un ritm lent. Maşinile mergeau cu 30 maxim, 40 km/h, pietonii nu se mai grăbeau, traficul a fost lejer… Închipuiţi-vă că jos la Unirea nu era nicio coadă la semafor, pe sensul spre Universitate. Nu vă gândiţi că brusc oamenii şi-au reconsiderat priorităţile şi şi-au organizat timpul atât de bine încât nu mai aveau niciun fel de grijă presantă. Nici pe departe. De vină a fost ploaia de aseară şi îngheţul de peste noapte, care mi-a transformat oraşul într-un adevărat patinoar.

Şi mi-a plăcut Mi-a plăcut pentru că lumea a învăţat că uneori e bine să laşi lucrurile pe ultima sută de metri, gândindu-te că te sui în maşină şi goneşti de nebun pe stradă, uitând de pietoni, priorităţi şi chestii d-ăstea neînsemnate.Mi-a plăcut să văd cum şoferii au păstrat distanţa regulamentară între maşini (chiar dacă la Poliţia Circulaţie, la biroul de accidente, era cooaaaaaaaadddddddăăăăăăăăă ).

Cel mai plăcut a fost să văd pietonii cum mergeau atenţi ce se întâmplă în jurul lor. Spre deosebire de alte zile, în care te poţi lovi de cineva care merge robotic, fără să belească bine ochii pe unde calcă, azi a fost bine. Mai vedeam cum cade unul-altul, dar asta era normal. Adevărul e că unii nu se descurcă aşa bine pe gheaţă ca mine .

Oricum, însemnarea asta nu are rolul de a-mi evidenţia mie calităţile de patinator amator. Mai degrabă, e un semnal de alarmă cu privire la indiferenţa cotidiană pe care o văd din ce în ce mai des: indiferenţă faţă de mediu, indiferenţă faţă de oraş şi chiar indiferenţă faţă de propria persoană uneori.

M-a inspirat Miruna, care a scris un articol foarte interesant. Draga mea, din păcate, indiferenţa faţă de propria persoană se reflectă şi în societate. Multiplicând asta la nivel naţional, încep să mă îngrijorez. Câteodată îmi doresc să fie polei în fiecare zi, şi nu numai pe stradă.

Comments (7)

By A.Faith, 30 - October - 2008 16:30

Azi pe la 3 şi ceva, lângă Madona Dudu. Un bătrân pe jumătate dezbrăcat, se târa pe trecerea de pietoni (atenţie!) mormăind ceva. Eram cu un prieten şi eram preocupaţi de o discuţie, însă omu’ ne-a atras atenţia (era imposibil să nu-l observi). Opreşte un BMW şi se dă jos un tip din el, care ia la întrebări pe moşulică. Mai vine o femeie, şi împreună îl ia şi-l pun pe trotuar. Între timp, maşinile şi oamenii trec nestingheriţi.

Pun mâna pe telefon şi sun: 112 (aveam în cap întâmplarea de acum 2 ani, când mi-au închis de două ori, dar mi-am încercat norocul). Alo, bună ziua, e un om căzut în faţă la Biserica Madona, în stradă, trimiteţi o ambulanţă, ceva… Două minute de redirectări, de la 112 la salvare, la poliţie şi aşa mai departe. Până la urmă, mi se atrage atenţia să rămân acolo şi să aştept salvarea. Bine, voi veniţi mai repede, că n-am chef să stau prea mult pe-aci.

Omu’ din BMW, după ce l-a pus p-ăsta pe trotuar, a mai stat puţin şi-a plecat. Nimic anormal până aici. Trec 3-4 minute şi pe lângă noi trece o maşină de poliţie. Omu’ ăsta bătrân, se încăpăţâna să treacă strada. Era jumătate pe trecerea de pietoni şi poliţiştii s-au uitat la el. Au semnalizat, au dat de înţeles că opresc şi… Continue reading 'Indiferenţa oamenilor poate ucide'»