Comments (4)

By A.Faith, 5 - March - 2008 16:39

Azi mi-am făcut curajj să deschid Google Reader. +1000. Să-mi trag palme. Deşi acum 2 săptămâni m-am dezabonat de la câteva feed-uri pe care nu conteneam să le citesc, se vede că blogosfera e mai activă decât preconizam eu. Adică ei scriu mai mult decât pot eu citi. Am băgat repede ochiu’ la aria de Linux, în speranţa că Cypress şi-a făcut timp de MYLRO, dar din păcate o duce şi el la fel ca mine de prost cu timpul liber. Deh, ce să-i faci! Apoi photoblogurile mi-au ţinut companie vreo 10 minute (am descoperit asta, asta şi asta), însă ce m-a făcut să dau click a fost însemnarea nebunului (ăla mă… «nebunu’ unei lumi întoarse»).

Ce spune Sammy aici sunt absolut sigur c-o să deranjeze cel puţin 2 cunoştiinţe comune, de sex feminin. Asta o ştiu sigur, n-are nimeni cum să mă contrazică. De acord sunt cu toate cele 3 afirmări. Poate chiar şi cu prima, însă am dubii, pentru că acum ceva vreme vedeam altfel lucrurile. Mai ştii mă nebunule, ce mi-ai zis tu o dată, când am fost la Chez Nous? «Ia bă, ce poză ai pe telefon?» şi dupaia «ce-are bă, 2 mâini, 2 picioare, tot femeie e… parcă nu e plin pământul de ele». Ce ţi-aş fi dat cu telefonu-n cap atunci …

Revenind la subiectul propus de Sammy. Iubirea asta e un rău necesar. La fel ca şi femeile. De fapt, cred că sunt mai multe chestii pe acest pământ care sunt un rău necesar. Ce ştiu însă sigur sigur, e că în secunda de faţă nu am timp nici măcar pentru mine. N-am timp să mă duc să mă tund şi nici măcar să-mi iau alţi adidaşi sau să îi spăl pe ăştia de-i am acu’. N-am timp din mai multe motive : n-am chef, am altele mai importante de făcut, am o lene gravă, etc.

Aşadar, eu iau o pauză. Iau o pauză pentru că nu vreau să mă complic cu compromisuri. Nu sufăr şi nici nu trăiesc în trecut, doar că în nebunia mea (Sammy, de la tine m-am molipsit! ) consider că-i cel mai bine pentru mine. Cu riscul de a reveni la vechile obiceiuri de a umbla (pfoai de când n-am mai mers cu trenul), de azi îmi iau liber. Nu la scrisul pe blog. Nici de la orele de la şcoală. La altceva…

Comments (8)

By A.Faith, 25 - February - 2008 17:00

Ei bine, pe ziua de azi aveam în plan să dorm, să mă odihnesc, să-mi văd de şcoală (că mâine la prima oră sunt în faţa tablei şi teoretic, ştiu lecţia pe dinafară la matematică) şi de alte ocupaţii (offline), însă n-a fost să fie! Deşi mă băgasem în pat şi era ora 16.30, telefonul mobil s-a încăpăţânat să sune. “Cine mama dracu’ mai e… ” hopa… număr de Vodafone, care nu e în agendă. Îl las să sune, dar văd că insistă. Hai mă totuşi să răspund, o fi vreun profesor (nu ştiu dacă v-am zis, dar la mine în liceu,în afară de un singur profesor, toţi sunt pe Vodafone) o fi vreun coleg, ceva… Dracu’ ştie. Mi-am făcut curaj şi am răspuns. (serios) “Alo, da?” Continue reading 'Influenţa părinţilor'»

Comments (7)

By A.Faith, 15 - February - 2008 15:07

IP Deny ManagerThe IP address 89.35.85.33 will now be able to access your site.

Cu dedicaţie specială :

Am fost intrebat astazi cum poate fata din imaginea de mai sus sa ajunga la baiat… raspunsul meu a fost simplu: “Nu mai poate”. De ce se schimba oamenii de la o zi la alta? Stau si ma gandesc, probabil asa sunt ei… ascund anumite lucruri, anumite stari, nu spun anumite cuvinte cand trebuie… iar in momentul in care arata cum sunt ei cu adevarat, lumea din jurul lor considera ca sunt schimbati. Asa se intampla si cu acele cuvinte ne spuse la momentul potrivit… deja rostite,soptite,murmurate dupa mult timp isi pierd din valoare… iar tremuratul ce umbla in corpul celui care le aude, se diminueaza foarte mult. De ce trebuie sa ne mintim? Fiecare mai devreme sau mai tarziu se minte pe el insusi, pentru a reusi sa diminueze anumite sentimente, regrete, suparari. Unii dintre noi ( prea putini ) reusesc sa se minta atat de mult, si des incat sa reuseasca sa creeze o monotonie generala si sa isi consume o viata fara bucurii adevarate si mai ales fara sentimente puternice. Exista mai devreme sau mai tarziu un moment in care intalnesti o persoana, un lucru, o oportunitate speciala… atat de speciala incat, daca nu profiti si pierzi momentul, mai tarziu o sa ti se para un vis, o amintire vaga, ceva frumos dar care nu stii daca se va mai intoarce vre-o data.
Poate totusi mai tarziu reusesti sa intalnesti o alta persoana/lucru/oportunitate care sa te faca sa simti macar jumatate din ce simteai, sa aibe doar putin din experienta trecuta… si te vei simti implinit… insa nu vei stii niciodata ca se poate si mai bine… sa atingi perfectiunea… ( ma rog aici e mult de filozofat… ).

de pe CraiovaBlog

Comments (5)

By A.Faith, 13 - February - 2008 20:03

Îmi aduc aminte de versul ăla clasic, pe care probabil toţi cred că-l ştiu : “unele fete trăiesc ca să iubească, altele iubesc ca să trăiască”. E sezonul în care ori se leagă prietenii fragile, doar de dragul de a ieşi mâine cu cineva la un suc/cafea ori se despart multe cupluri, ca după data de 8 martie totul să revină la normal (deh.. de ce să dai banii pe cadouri când poţi să faci pe supăratul). Mâine toată lumea va sărbătorii o chestie comercială, adusă de prin State, motiv pentru vânzătorii ambulanţi să trântească nişte tarabe pe trotuarelor şi să bage pe gât cumpărătorilor chinezării de doi lei.

A înflorit cumva iubirea în sufletele românilor? Aceiaşi români care până nu de curând erau deprimaţi acum cumpără flori, animăluţe de pluş, bomboane de ciocolată, inimioare roşii sau mai ştiu eu ce alte prostii de genul ăsta. Evit să menţionez numele sărbătorii, pentru că n-aş vrea să intru mâine în Google Analytics şi să o hoardă de “gugălişti” în căutarea disperată a ideilor perfecte pentru această sărbătoare. Nu de alta, dar spre exemplu, articolul care a fost menit să tragă un semnal de alarmă în privinţa pornografiei din ziarele româneşti, se află pe locul 3 ca popularitate. Ghiciţi de ce? Ghiciţi ce cuvinte cheie se folosesc? Take a look!

Trecând peste tehnic, totuşi, doar într-a 14a zi a lunii februarie ne arătăm iubirea? Doar în această zi, ne trezim uitându-ne la tavan şi spunându-ne în gând : azi, mă duc şi cumpăr nişte căcaturi de la taraba din colţ şi apoi dau repede pe google un search după un mesaj romantic în ideea că o fac pe Maricica de la 3 să se ude toată de emoţie datorită mie şi eventual să-mi dea în seara asta ceea ce visez de când m-am născut? Asta fac românii în această zi? Dacă am ghicit, înseamnă că e grav, chiar nu mai avem nicio speranţă.

Eu mâine am de muncă. Mâine da, muncesc. Cel mai probabil o să închid telefonul, pe Y!m şi-aşa nu prea mai intru, aşa că mă pot concetra liniştit la munca mea. Mâine până pe la 1 jumate sunt la liceu, apoi dau fuguţa până acasă, mă chinui să trag un pui de somn ca să fiu fresh seara, dar degeaba, aşa că probabil voi lua laptop-ul în pat şi voi mai citi un blog sau voi mai scrie ceva pe softpedia, cam până pe la 4 când, mă voi duce la şcoală înapoi să ajut la organizarea unui “event monden” într-o discotecă din Craiova. Ştiţi voi, genul ăla de căcaturi la care e musai să te duci dacă nu vrei să o-n-curci cu vreun profesor mai … impunător. Asta fac eu mâine. Nimic special. Just another day in the calendar.

Concluzia? Consider că dacă iubeşti cu adevărat pe cineva, nu ai nevoie de ocazii speciale pentru a-i demonstra asta. O faci pur şi simplu pentru că simţi asta. Îi oferi o floare dacă ai bani, dacă vrei ceva de la ea sau pentru că aşa simţi tu, nu pentru că e 14 februarie. Umila mea părere…

Comments (3)

By A.Faith, 28 - January - 2008 14:00

Care e dovada supremă de prietenie, de iubire şi de înţelegere? Compătimirea? Seria de palme necesară ca să te readucă pe linia de plutire? Ignoranţa? Lipsa de interes? Poţi spune că-ţi e prieten adevărat cel care te aprobă în tot ceea ce faci, indiferent că e de acord cu tine sau nu? îl poţi numi prieten pe cel care face întotdeauna pasul înapoi atunci când tu eşti pe cale de a face vreo boroboaţă? Nu e bine nici aşa, nici aşa. Şi nici cale de mijloc nu există. Toate astea se datorează faptului că fiecare percepe altfel noţiunile de prietenie, iubire şi înţelegere. Continue reading 'Dovada supremă de prietenie'»