Posts tagged: promovare

Ce-i de făcut în weekend în Craiova?

By A.Faith, 23 - April - 2010 14:58

I’ll make this as short as possible:

  1. Zilele BMW  în Craiova – 23/24 aprilie. Lansarea noului BMW Seria 5. Plus test drive cu aproape toată gama de mașini.
  2. Empower Connect. Nu sunt foarte la curent cu evenimentul, însă mai mult ca sigur voi participa. Mai mult din curiozitate :-)
  3. Și nu în ultimul rând, CraiovaTweetMeet. Cred că e de prisos să dau alte detalii cu privire la această întâlnire, nu?

Și bonus, pentru cei care vor să plece din Craiova și au chef de chestii extreme. Aviz celor pe care-i cheamă Cătălin Buzatu: nu dați click pe link. via Doru Panaitescu

(P) Jucării

By A.Faith, 2 - April - 2010 18:21

Nu știu voi, dar eu mi-am dorit dintotdeauna o jucărie teleghidată precum o mașină sau o barcă cu care să-mi fac de cap în momentele în care nu mă vede nimeni :) ) Din fericire, părinții mi-au înțeles obsesia și niciodată nu au alocat din bugetul familiei suficienți bani cât să prind gustul acestor jucării și să fac mai târziu o adevărată pasiune, destul de costisituare pentru buzunarele lor.

Dar aici au intervenit niște prieteni de familie, care mi-au făcut cadou de ziua mea un tanc. O chestie zgomotoasă, cu multe roți, cu baterii care m-a ținut ocupat la vârsta de 5 ani vreo câteva zile bune. Că deh, așa-s copiii! Deci, dacă vreun prieten aniversează ziua de naștere sau onomastica odraslei, nu vă complicați cu haine, bani sau chestii serioase. O jucărie face toți banii și cu siguranță îl va face pe cel mic să zâmbească. Nu mă credeți? Uitați-vă la clipul de mai jos:

Sunt sigur că ați zâmbit văzând aceste jucării :-) Sunt sigur că v-ați adus aminte de copilărie.

Și pentru că P-ul din titlu vine de la publicitate, îmi permit să vă recomand un magazin online unde puteți găsi ceva jucării amuzante. Desigur, prețurile sunt pe măsură, dar viața o să vă învețe că zâmbetul unui copil nu are preț. Chiar și atunci când vârsta copilului nu se mai exprimă cu numere formate dintr-o singură cifră :-)

Ziua Pasiunilor

By A.Faith, 13 - September - 2009 8:00

Azi vom vorbi despre oamenii care şi-au urmat un vis şi care şi-au cultivat o pasiune, într-un mod care îi face speciali faţă de restul care îşi omoară timpul liber în faţa televizorului, într-un bar comun sau într-un club oarecare. Oameni care văd în ziua de sâmbătă o ocazie pentru a ieşi la o plimbare offroad, pentru a zbura sau pentru a se duce la un photowalk.

Roxana Radu

blegurp despre R.R“Am cunoscut” într-o noapte târzie, pe Y!m, după un şir de replici pe blog. Schimbasem tema blogului şi pluginul care trimitea comentariile prin email era problematic. Comentase ea ceva şi vruia comentariile pe mail, să putem conversa în linişte. Am mai discutat fugitiv despre una alta, mă rog, nu a fost ceva foarte interesant. În BlogTrip, ne-am cunoscut de-a binelea. Am aflat că avem pasiuni comune: maşinile (offroad) şi fotografia. Mă rog, eu nu găseam o plăcere nebună în a fotografia stâlpii de pe marginea drumului, dar nah, fiecare cu goangele lui :) )

Apoi am aflat că l-a achiziţionat pe Dark Dude. Deci… wow :) super maşină, super idee, super oportunităţi. Dark Dude, pe numele lui adevărat Toyota Land Cruiser VZY 90, are sub capotă o herghelie destul de mare şi de puternică, compusă din 6 cilindri numa’ bună de alergat pe coclauri. Încălţată cu nişte cauciucuri mari şi late, echipată cu vinci şi cârlig de tractare, e genul de maşină pe care orice om care a ieşit în afara şoselei pentru o plimbare mai specială şi-o doreşte. Măcar pentru o tură…

Cine e Roxana Radu? O persoană foarte sociabilă, căreia îi place să alerge pe “drumurile” patriei, să urce deaurile, să facă poze, să se bucure de natură şi de viaţă. Un model de urmat, dacă-mi permiteţi.

Cătălin Buzatu

catalinbuzatu1Maestrul agronom, stimabilul Cătălin Buzatu… se putea să-l omit eu din lista oamenilor cu hobby-uri interesante? De prin martie şi-a dedicat o bună parte din timpul liber (deh, e student, are timp liber berechet :) ) ) unui hobby foarte interesant, antrenant şi uneori, periculos: paraşutismul. Aici pot spune că ne asemănăm: amândoi ne-am petrecut copilăria uitându-ne cu jiind la cei care planau de-asupra Craiovei pe timpul verii şi săreau, aterizând în zona de sud, la aerodrom. Era aşa frumos să te uiţi pe cer să vezi puncte care picau în gol câteva secunde, după care îşi deschideau paraşuta şi zburau uşor, în zig-zag, spre acelaşi loc. De câte ori ne-am pus întrebarea: oare când o să pot face şi eu asta… oare când?

A trecut mai bine de jumătate de an până când a sărit, timp în care pot spune că s-a pregătit intens, atât din punct de vedere moral, cât şi fizic. Nu de puţine ori conversaţiile au fost purtate după tiparul “hai la o bere / nu merg pt că învăţ / am antrenament /etc.”.Omul s-a dedicat acestei pasiuni şi de curând a sărit, devenind paraşutist cu acte-n regulă.

Cine e Cătălin Buzatu? E prezenţa tonică a unei seri de vară pe-o terasă, stropită din belşug cu multă bere, care îţi vorbeşte de paraşutism şi te face ca a doua zi să te duci cu noaptea în cap la club şi să te înscrii pe lista pentru următorul salt.E genul de om care îţi insuflă plăcerea zborului cu avionul sau cu paraşuta dintr-o poveste scurtă despre cum e în avion sau cum e atunci când părăseşti avionul şi eşti în cădere liberă. Un model de urmat, dacă-mi permiteţi.

Paul Ispas

PhotowalkE omul care scrie pe iLL.ro. Nu-mi aduc aminte când a fost prima dată când am discutat cu el. Poate că a fost pe 9 octombrie 2008, când am comentat eu la acest articol sau poate a fost mai devreme, nu ştiu sigur. Dar nu asta e important. Despre Paul Ispas nu pot să spun foarte multe pentru că nu-l cunosc personal. Nici online nu am discutat foarte multe, însă l-am ales datorită faptului că a pornit una dintre comunităţile online faţă de care am respect: Photowalk.ro

Mie mi-a plăcut fotografia de mic. De curând, mi-am cumpărat propria mea jucărie de care sunt foarte mândru. Dar nimic nu e foarte interesant atunci când faci numai tu acel lucru. Ok, există momente în care îţi iei camera şi o iei la pas spre vreun loc anume de unul singur. Însă e mult mai interesant atunci când ai companie. Aşadar, doi oameni (sau mai mulţi) care fac fotografii pe stradă, în parc sau oriunde altundeva (pe o anumită temă) = photowalk.

Pasiunea lui Paul este fotografia. Sau fotografia în compania prietenilor. Photowalk. Să mergi pe stradă, împreună cu oameni cu care te înţelegi bine şi să fotografiezi momente şi lucruri interesante. Din mai multe perspective. După care, să le pui pe toate la un loc şi să faci o descriere mută a unei ieşiri unde ai socializat într-un mod cu totul aparte cu oameni atinşi de acelaşi microb: fotografia.

Cine e Paul Ispas? E omul cu photowalk-urile, care a făcut din arta fotografiei un mod foarte interesant de socializare. Un model demn de urmat, dacă-mi permiteţi.

Ziua Pasiunilor

Ziua Pasiunilor este o iniţiativă care mi-a mers la suflet. Am aflat citind pe blogul lui Doru Panaitescu şi de câteva zile mă gândesc tot mai des la pasiunile mele: roadtrips, offroad trips (se-aude Roxana :) ) ?), ski, biking, fotografie, etc.etc. Am vrut să promovez ideea, dar m-am gândit că un RT e insignifiant. Am încercat în rândurile de mai sus să dau exemple de oameni care şi-au cultivat nişte pasiuni într-un mod aparte, devenind modele de urmat. Nu sunt singurii care fac asta. Mai sunt, doar că nu foarte mulţi. Sau încă nu au curajul să se afirme la fel.

Îmi doresc să întâlnesc mereu oameni de la care să am ce învăţa. Oameni care au o pasiune pe care o cultivă cu succes!

Rubik’s Cube Elite Club

By A.Faith, 21 - January - 2009 16:26

rubik-s-cubeAcesta este o însemnare scrisă de Christian Vasile, sub formă de guest post. Este membru tânăr al comunităţii Blogoree.ro, care şi-a făcut intrarea într-un mod excepţional, cu un articol care mie personal mi-a rămas în cap de ceva vreme. Poate şi datorită faptului că a avut şansa de a interacţiona cu o altă lume, fiind elev de schimb într-o ţară vestică, ştiută de români sub numele de Danemarca :) Rubik’s Cube Elite Romania

Povestea a început, neoficial, Cu mulţi ani în urmă. Mai știți când eram mici și cubul Rubik 3x3x3 (pentru că era singurul de pe piață) ne frustra că nu puteam să-l rezolvăm ? Încercam mai întâi o față. Aia mai ieșea. Dar mai încercam o față. O reușeam și pe aia, dar se strica prima. Și tot așa. Dădeam cu el de pereți începând să credem că de fapt pentru asta e făcut. Ne deranja așa de rău că suntem mai proști ca o jucărie încât eram în stare să și plângem.

Țin minte că prima dată când am fost operat de polipi, am venit de la București acasă cu trenul. Nici acum nu am uitat că mama mi-a cumpărat un cub Rubik și un camion mic de jucărie, ca să nu mă plictisesc în tren. Mașinuța nu m-a interesat. Tot drumul m-am concentrat să rezolv cubul. Îmi plăcea așa de mult… Știam că trebuie să fie o soluție, dar nu o găseam. Acum nu mai știu unde e, ce am făcut cu el sau dacă mai e prin casă, poate aruncat prin bibliotecă în spatele cărților de care am fost cu mult mai interesat. Ani de zile am uitat de el. Nici nu am știut că mai există. Nici nu cred că am mai văzut unul de atunci.

Rubik din nou

La primul seminar din anul meu de schimb, în august 2008, l-am cunoscut pe Henrik. Henrik este un danez care s-a apucat de cuburi prin 2003. A campion național la 3x3x3, a câștigat Rubik’s Magic la Campionatul European din 2006 și a participat la multe alte competiții. L-am văzut cum face cuburile, și pe loc mi-am amintit de cubul și frustrarea mea din trenul de Ploiești. Mi-am spus „Gata! Mă apuc și eu”. De aici a început totul. De cub m-am apucat în septembrie 2008, dar foarte puțin până în următoarele luni. Treaba am început-o pe bune în noiembrie. Asta înseamnă trei luni până azi. Trei luni în care mi-am coborât recordul de la peste 3 minute la 45 de secunde. Cu două sau trei ore pe zi de muncă am avansat pe zi ce trece. Și nu doar atât. A început să-mi placă prea mult, mi-a intrat în sânge. Și m-am convins și eu că și cubul este un drog. M-am convins că dacă vrei și ești dispus să acorzi mult timp acestui hobby, recordurile mondiale nu mai sunt chiar așa de ciudate.

Rubik’s Cube Elite Club Romania

Proiectul Elite Romania m-am gândit să-l deschid după ce am încercat să caut niște lucruri despre cub pe net. Am găsit niște forumuri, ceva oameni interesați, dar nimic mai mult. Cubul nu este un fenomen în România. Este doar un hobby. M-am gândit să încerc eu să fac o pagină pentru cub în România, așa încât să îi pot aduna în același loc și pe cei care știu deja, și pe cei care vor să învețe. Cu multă susținere, și dacă reușim să găsim și mai mulți oameni interesați, poate vom reuși să facem și un Open România, așa cum sunt în foarte multe țări din Occident, dar și din Asia. Doar în luna ianuarie 2009 se dispută nu mai puțin de nouă turnee, printre care și Openul din Aachen, Openul din Sao Paolo, Openul din Coreea sau cel din San Francisco.

Lumea cubului are granițele mult mai departe decât acel 3x3x3. Dacă e cineva interesat de ele, le va afla cu siguranță datorită și prin acest proiect. Cine știe, dacă găsim suportul necesar poate reușim să și omologăm competiția. Nici nu e așa de greu. Cert e că prima dată trebuie să ne arătăm interesați. Să facem un turneu, două, unde chemăm probabil un reprezentant de la Asociația Mondială a Cubului care să vadă că vrem să ne ținem de treabă. Dacă ajungem la acest pas, totul e ca și rezolvat. Vom primi tot suportul necesar din partea Asociației Mondiale. Timpii reușiți aici se vor păstra și ei în arhive, la fel ca și cele de la orice alt concurs. Încet încet, putem să facem un turneu mic, într-unul de Grand Slam, ca în tenis. La început va trebui să găsim singuri resursele. Odată ce lumea va auzi de noi, vor veni singuri să participe. Totul se poate face în primul rând cu foarte multă muncă. Și organizare. De aceea am înființat acest proiect, pentru care am planuri mari. Știu că sunt și în România oameni interesați de cub, așa că de ce să nu profităm. Între patru și cinci aprilie se va desfășura Openul Danez în Copenhaga, unde intenționez să particip (poate ca și concurent, poate ca și simplu spectator). Cu ce aș vedea aici aș putea veni acasă cu ceva experiență. Acolo mă voi întâlni cu Henrik din nou, și sunt sigur că dacă i-aș cere sprijinul, l-aș primi.

Rubik’s Cube Elite Romania este doar la început. Cu siguranță că lucrurile nu vor merge ca pe roate. Vom întâlni și greutăți, dar sperăm să primim și ajutor. Eu unul, știind cum merge treaba în Danemarca, am speranța că se poate și în România. :)

Promovare

Linkul blogului este http://rubixelite.wordpress.com/. Dacă doriţi să ajutaţi la promovarea lui, puteţi folosi codul de mai jos:

<a href="http://rubixelite.wordpress.com/" target="_blank">
  <img style="text-align: left;" src="http://i42.tinypic.com/2nbytyo.jpg" border="0" alt="Rubik's" />
</a>

PS: dacă ştii cum să ceri promovare gratuită, primeşti ;)

GeekMeet – promo

By A.Faith, 7 - December - 2008 6:30

Da, ştiu, am rămas în urmă, dar am promis că mă laud cu ceea ce-am primit de la GeekMeet:

Aline, ia să dai dom’le şi tu link la toate articolele, nu numai la concluzii. Că aşa e frumos :)

Panorama Theme by Themocracy