Comments (1) 
Pornind de la ideea “promovez şi susţin ceea ce-mi place”, după ce-am ascultat prima oară o melodie de la Cumicu, mi-am propus să-i iau un interviu. Între timp a apărut ceva şi aici, însă discuţia mea cu Cumicu e puţin mai diferită.
Î: Salut! Cum te numeşti?
R: Giurgiu Raul
Î : Adică?
R: Cumicu
În curând…
material de documentare :
La începutul anului mă gândeam că ar fi frumos să avem un blog omogen, sincretic, menit să îmbine mai multe arte : fotografie, muzică, pictură, poezie, proză, etc. dedicat artelor. Un fel de ghiveci artistic, menit să adune sub un singur url «chestii» frumoase. Jen s-a apucat de ceva vreme de un nou proiect, numit „Cartea din geantă”. Deşi am vrut iniţial să îmi spun părerea despre el aici, se pare că alte lucruri mi-au purtat gândurile în altă parte. Azi mi-am reamintit de iniţiativa ei, de a îmbina fotografia (sneak photo mai degrabă) cu lectura cărţilor. Pe scurt, Cartea din geantă este blogul pe care ajung cei care citesc pe stradă, în troleu, în autobuz (nu în otobuz, că acolo se bea bere şi se dansează la bară în metrou sau în tren, ori mai ştiu eu pe unde. Exact, e blogul care te fotografiază atunci când citeşti. E blogul pe care nu mă hotărăsc unde să-l trec în feed-reader : în categoria grafică/foto sau lectură obligatorie (ambele au aceiaşi importanţă).
)
Precizare : nu e vorba de-un paid review sau de o cerşetorie (uite, eu scriu despre proiectele tale, acuma scrie şi tu despre ale mele). nu m-aş preta la aşa ceva 
O altă precizare : n-am uitat nici de dorinţa de a face guest post aici. Lipseşte însă inspiraţia.
Da, mulţumesc, dar nu pentru că l-am rugat eu, mulţumesc pentru că a scris el. Ai zis că nu vrei link. Ei bine, nici n-o să pun un link. O să pun mai multe. O să pun unul în primul rând spre însemnarea asta, din care eu trag concluzia următoare : este o părere sinceră. Pot spune că a fost pe aceiaşi lungime de undă cu Ruxy, cu care am avut o discuţie la început despre asta : se vor număra şi băieţi printre cititori, pentru că unele lucruri se învaţă numai din spusele unor fete. Şi să le citeşti gândurile, e lucru mare . Îi mulţumesc lui Andrei pentru cuvintele ăstea frumoase. E nevoie de aşa ceva, mai ales când eşti la început de drum. Fetele din echipă cred că aveau nevoie de puţină apreciere şi din partea altor persoane, nu numai a mea. Îmi iau angajamentul să fac în aşa fel încât să ajungă la tine părerea lor despre însemnarea respectivă (e valabil pentru toţi cei care sprijină «Dulce-amărui»).
Aş mai vrea să spun mulţumesc Oanei şi Cătălinei. Oana a avut bună voinţa de a adăuga noul blog în blogroll şi bănuiesc eu că în felul acesta se va transforma într-o cititoare fidelă, iar Cătălinei pentru că în stitlul caracteristic 
a spus ceva frumos despre Dulce amărui. Încet, încet văd că se mişcă treaba şi că ideea prinde, cu toate că dacă privim lucrurile din perspectiva matematică, pur statistică, Dulce amărui e doar un nou născut.
Începând de astăzi aş vrea să ridic ceva mai mult de două degete pentru a promova noul meu proiect, dulce-amarui.com . În primul şi în primul rând vreau să le mulţumesc celor care m-au ajutat până în momentul de faţă :
Dacă am uitat pe cineva, să ridice două degeţele sus şi să spună. Îmi voi cere scuze … Aşa cum am propus şi pe blogoree, îmi doresc să fac acest proiect cunoscut şi cu toate că în general nu prea sunt de acord cu astfel de practici (e de discutat pe tema asta), îi invit pe toţi cei doritori să mă ajute să :
Ca să mă recompensez, îmi iau angajamentul să menţionez numele persoanei respective într-un articol şi să ofer şi un link + link/banner în pagina dedicată. Toate bune şi frumoase, însă există şi elemente (altfel nu ştiu cum să le spun) de la care nu vreau să aud vreo astfel de iniţiativă. Nu dau nume, că n-are rost, se ştiu ei prea bine. Vorba aia, e dreptu’ meu să spun că nu.
De Scânteie nu ştiu câţi au auzit, dar Pacha Man şi Dj Dox sunt mai cunoscuţi, aşa că nu cred că au nevoie de vreo prezentare. Scânteie este membru al trupei Ad Litteram pe care l-am redescoperit o dată cu mixtape-ul “Hades Records Preia Controlul 2″ şi piesa lui solo, “Bibelou spart”. Cu versuri memorabile, nelipsite din playlist-ul de pe telefon Scânteie «şi-a tras clip». Conform spuselor lui Kombat, clipul este filmat în ianuarie, în Turnu Măgurele şi la Casa Presei Libere, fiind vorba de o producţie independentă. Avem şi câteva poze din acest clip:
Clipul va putea fi vizionat joi, în cadrul emisiunii Yo! pe MTV, în premieră, la ora 23.00. Mă bucur enorm să văd că şi MTV ia exemplul UTV şi promovează muzica hip hop românească. Dacă ar lăsa-o mai uşor şi cu clipurile unor anti-talente, aş începe să cred că lucrurile merg spre bine în susţinerea hip hop-ul românesc la nivel mai înalt.
Panorama Theme by 
Themocracy
