Comments (8)

By A.Faith, 23 - August - 2008 13:36

Nu obişnuiesc să mă duc la nunţi, fiindcă am o aversiune faţă de momentele în care mi se prezintă rude pe care nu le-am văzut în viaţa mea şi mi se aruncă replica: vaaai, cât ai crescut. ok, şi ce te aşteptai, să mă fac şi mai mic? Trecem peste acest aspect, cine ştie cine mai citeşte şi dupaia iar se face că nu mă vede când o salut.

Nu am fost pus în postura de ginerică (trag speranţe să nu fiu pus nici în următorii 10 ani) şi nu prea ştiu cum e, dar din postura de invitat la o nuntă în România pot spune că vei avea parte de momente amuzante, numai bune de criticat, mai ales la cununia civilă. În Craiova spre exemplu, clădirea de lângă Poştă e Casa Căsătoriilor, locul unde bărbaţii îşi fut viaţa, iar femeile… mă rog.

Locul e prost aşezat, nu există locuri de parcare şi mereu aglomerat. Ce să ceri de la nişte trotuare de nici un metru, flancate de limuzine, care mai de care. Curtea interioară e prea mică, iar pentru a prinde un loc mai în faţă, se formează cozi. Exact, stai la coadă la nuntă!

Anunţurile se fac de către un tip burtos de la Poliţia Comunitară, care urlă din 15 în 15 minute numele de familie ale ginerelui. Dacă nu eşti prezent, next in line. O dată ajuns înăuntru, urci o scară în spirală, dându-ţi coate cu cei care ies din sala de festivităţi. Mai nasol când prin faţa nasului lu’ ginerică se perindă gagici cu haine by getuţa dizain, cu multe părţi ale corpului descoperite. Momentul nasol e când îl vede miresica şi-i fute un buchet peste ochi.

Se intră repede în camera unde e o tipă cu ochelari care oficializează relaţia lor într-o căsnicie de durată (aşa cum li se urează de 15 ori într-un minut, de zici că sunt Marius Tucă atunci când scriu despre bloggeri) şi se ia repede poziţia de atac. Noi, gloata, de-o parte a mesei, ea, oficialul, de alta. Întrebările scurte şi directe: Cetăţene… de bună voie şi nesilit de nimeni o (mai) iei (din când în când) pe cetăţeana *insert nume pocit aici, că nu a fost în stare să-i citească numele cum trebuie* ? şi invers. Apoi bagă din Codul Familiei, zice de sănătate, îi pune să semneze şi ne goneşte în Sala de Protocol. Acolo, şampanie, pişcoturi, înghesuială, căldură şi niciun geam deschis. Frumos.

După alte 10 minute, vin două tanti de la Poliţia Comunitară şi ne gonesc, erau alţii la rând. Concluzia e simplă: în România oricât ai încerca, nu-i frumos să te căsătoreşti. Nu contează cu cine, cum, când, în ce circumstanţe, însă nu. Mai bine te duci în Congo, probabil acolo e mai frumos şi nu se înghesuie lumea la coadă. În altă dezordine de idei, în concordanţă cu discuţia de aseară, mă întreb oare dacă la o nuntă de bloggeri se va face live blogging sau live twittering.

Comments (11)

By A.Faith, 6 - August - 2008 22:25

Dacă îmi zicea cineva asta, nu-l credeam. Ziceam că face afirmaţii belicoase pentru că nu a fost tratat cum trebuie în tren sau pentru că are vreo problemă cu CFR-ul. Aşadar, veneam ieri acasă de la Bucureşti, cu rapidul 1725, în care m-am topit de cald. Tren modernizat my ass! Căpiezi de cald şi în ditamai vagonul nu se pot deschide decât două amărâte de geamuri (şi ălea ca autobuzele ălea din Bucureşti, adică mai deloc).

Trecem peste acest aspect şi peste faptul că a avut aproape o oră întârziere (era caniculă, hai să zicem că îi iert – teoretic). Probabil de-asta, a făcut o oprire neprevăzută în gara Leu, la câţiva km de Craiova, prilej cu care am sărit ca ars (dormeam – de fapt, moţăiam) crezând că sunt acasă.

Ia bagajele şi fugi la ieşire. Ţeapă. Ei, hai că nu mai are rost să urc acum cu două rucsace, două trollere şi cu mama după mine. Las’ că stăm aici şi aşteptăm. Şi stând acolo, belind ochii pe pereţi, mi-a fost dat să văd minunea:

Ok, o să ziceţi acuma că asta contează mai puţin şi că nu-i o aşa mare problemă, însă tare mult mi-ar plăcea să vă văd reacţia când vă urcaţi într-un tren străin şi vedeţi că limba engleză e pocită sau limba română e scrisă agramat (deşi nu ştiu ce ţară ar scrie în trenuri anunţuri/afişe în limba română). Ne facem de râs faţă de străinii care vin în România! Întrebarea mea e acum: are trebui să pun poza asta pe Digg?

Comments (5)

By A.Faith, 26 - July - 2008 1:28

Eu credeam că le-am citit pe toate pe softpedia: gagici de 12 ani care s-au pupat şi le era frică să nu fi rămas însărcinate, puştani de 13 care de la atâta labă au obectu’ strâmb, tipe care nu ştiu dacă să-şi înşele au ba gagicu’ şi multe altele, însă asta, le întrece pe toate! Comentariile sunt de prisos.

Comments (5)

By A.Faith, 25 - July - 2008 13:18

Am zis după campania electorală că nu mai are niciun rost să dezgrop morţii şi să scriu despre greşelile gramaticale cât blocu’ de 10 etaje de mari, dar azi gramatica strikes again!

După ce un candidat la preşedenţia Consiliului Judeţean Dolj, a scris greşit pe un banner aflat pe clădiri de 10 etaje din Craiova, acum văd că cei de la Target Online fac aceiaşi greşeală! Bre, ăla candida la o funcţie politică, probabil nici nu ştie ce slogan a avut în campanie, da’ voi ce scuză aveţi?

Aşadar, conform dicţionarului explicativ român (cunoscut şi sub numele de DEX) disponibil online la adresa http://dexonline.ro/ vă informez că în limba română cuvântul „roate” nu e sinonim cu „roţi”.

ROÁTĂ¹, roţi, s.f. 1. Cerc de metal sau de lemn, cu spiţe sau plin, care, învârtindu-se în jurul unei osii, pune în mişcare un vehicul. ♢ Caii (sau boii) de la roată = caii (sau boii) rotaşi. ♢ Expr. A fi cu trei roate la car = a fi zăpăcit, nebun. A pune (ceva) pe roate sau a merge (ceva) (ca) pe roate = a face să se desfăşoare sau a se desfăşura în condiţii foarte favorabile, a organiza sau a fi bine organizat, astfel încât să funcţioneze perfect. 2. (Tehn.) Organ de maşină sau ansamblu unitar de piese în formă de cerc, care se poate roti în jurul unei axe proprii. 3. Nume dat unor obiecte, instrumente etc. asemănătoare cu roata (1), având diverse întrebuinţări. ♢ Roata olarului = maşină de lucru rudimentară a olarului, construită dintr-un disc orizontal fixat pe un arbore rotitor vertical, pe care olarul rotunjeşte lutul, dând diferite forme oalelor. Roata norocului = cerc mare, numerotat cu numere câştigătoare, care este învârtit cu mâna de jucătorul care îşi încearcă norocul. ♢ Expr. roata lumii (sau a vremii) = mersul, succesiunea evenimentelor. S-a întors roata = s-a schimbat situaţia (în defavoarea cuiva); s-a întors norocul (de partea altcuiva). 4. Obiect fabricat, aranjat sau legat în formă de roată (1), de cerc, de disc. Roată de caşcaval. Roată de frânghie. ♦ Desen sau contur rotund ca un cerc; disc. 5. Figură pe care o formează mai multe fiinţe sau lucruri aşezate în formă de cerc. ♢ (Adverbial) Şedeau roată în jurul focului. 6. Mişcare circulară; învârtitură, răsucire, rotocol. ♢ Expr. A da roată = a merge de jur împrejur, a înconjura, a da ocol; a descrie unul sau mai multe cercuri (în mers sau în zbor), a face ocoluri. ♦ Figură de acrobaţie care constă în rotirea corpului prin sprijinirea succesivă pe mâini şi pe picioare. ♢ Roata morţii = acrobaţie care constă în alergarea în cerc, cu un vehicul, pe pereţii (aproape verticali ai) unei construcţii special amenajate. ♢ Loc. Vb. A (se) duce de-a roata = a (se) rostogoli. 7. Instrument de tortură şi execuţie de formă circulară, folosit în evul mediu. [Pl. şi: roate] – Lat. rota.

deci, repet:

roată – roţi – chestia aia care se învârte

roată – roate – instrument de tortură din evul mediu

eu dacă făceam greşeala asta într-o teză sau la BAC, aveam de pierdut, voi le faceţi zi de zi şi nu se ia nici dracu’ de voi. A murit Pruteanu, da’ io încă trăiesc!

Comments (12)

By A.Faith, 19 - July - 2008 12:52

Dacă acum câteva săptămâni vă spuneam reţeta pentru vacanţa de vis petrecută cu rudele sau cu aşa-zişi prieteni, hai să fac pe bunul samaritean şi să vă povestesc şi ce trebuie să faci pentru a avea o vacanţă de vis alături de părinţi.

Se planifică cu câteva zile înainte şi e scurtă, fiindcă zilele de concediu sunt numărate. Se pleacă cu bilet de la sindicat într-o staţiune uitată de lume şi de SANEPID, undeva prin Bărăganul bătut de un soare arzător, de când răsare, până când apune. Staţiunea Amara, la 16 Km de Slobozia, mai exact. Continue reading 'Vacanţa de vis'»