De la Web Club
Comments (12) 
Toată “aventura” a început cu email-ul către Manafu. Un email în care îi spuneam că am o idee cu privire la o reţea socială unde să împărtăşim cu toţii alte idei, lăsând sistemul să creeze asocierile de rigoare în funcţie de compatibilitate. I s-a părut o idee bună şi uite-aşa am primit invitaţia de a vorbi la Web Club.
De-atunci, am tot încercat să conturez prezentări astfel încât să mă încadrez în cele 3 minute puse la dispoziţie, care să cuprindă suficient de multe detalii cât să atragă atenţia, dar care să nu plictisească. Acel echilibru perfect, întotdeauna greu de atins. Culmea, am reuşit chestia asta abia în seara prezentării 
Până la Web Club
Marţi dimineaţă, la 8 s-a dat trezirea de cele 3 telefoane. 2 ore la şcoală şi apoi vreo 3 cu intercity-ul spre Bucureşti. A fost pentru prima oară când am reuşit să fiu calm tot drumul. Mi-am luat mâncare suficient de multă, suc la fel şi o carte, astfel încât să încapă toate într-un mic rucsac. Ce mai… am plecat de parcă m-aş fi dus la plimbare până în parc.
În tren, am avut norocul să dau peste o moldoveancă (din Republica Moldova), canotoare la Orşova, cu câteva titluri de campioană la activ, care se întorcea acasă la familia ei. Am vorbit cu ea tot drumul şi mi-a făcut o impresie foarte plăcută. M-a dezamăgit însă faptul să aud că “nu se consideră româncă”, deşi în viziunea mea, e mai româncă decât mulţi alţii.
O dată ajuns în Bucureşti, am dat piept (din nou) cu viaţa de capitală, care trebuie organizată până în cel mai mic detaliu, de preferat cu câteva săptămâni înainte. Eugen, cu care trebuia iniţial să mă întâlnesc n-a mai putut să ajungă, Cristina nu a răspuns la telefon, Vlad a avut altceva de făcut şi Ovidiu era prins cu jobul. M-a ţinut de vorbă Sammy vreo 10-15 minute la metrou (da, trăieşte şi nu s-a însurat – iar), după care am rămas pe cont propriu până a venit Andreea (cea care mai mereu mă plimbă prin Bucureşti, chiar dacă o sun cu câteva ore înainte 
)
Web Club
După ce am întrebat vreo 20 de oameni „unde este Orange Concept Store/Magazinul Muzica/Hotel Novotel” şi am primit de la fiecare alt răspuns, am ajuns până la urmă la timp. La 18.22 am fost acolo. Am primit ecusonul, stickerele de la Yahoo! şi-o fâşie de carton pe care scria adresa evinoteca.ro, după care, am încercat să ne găsim un loc de stat jos şi de pus ideile în ordine. Ce dracu’, eram conştient că mă mint singur: n-aveam nicio şansă de reuşită, era imposibil să pun în 3 minute chestia la care mă tot gândisem de câteva săptămâni bune. Totuşi, am zis că n-am venit degeaba până la Bucureşti, aşa că mi-am călcat pe orgoliu şi mi-am scris ideile pe 3 foicele.
La Web Stock, am învăţat o lecţie pe care am ţinut-o minte: la Bucureşti te duci cu haine de schimb, chiar dacă stai o zi, aşa că m-am dus la baie să-mi iau o cămaşă pe mine. Pân-acolo, un adevărat labirint. Iar când ajungi, trebuie să ghiceşti dacă ai intrat unde trebuie. A fost o adevărată binecuvântare acea cămaşă! Era răcoroasă, frumos mirositoare şi mi se potrivea perfect. Cine a inventat cămăşile, are o bere de la mine.
O dată întors, ca să fie totul ok, Cristi mi-a zis că o să fiu ultimul care prezintă, fiindcă o să fim prezentaţi în ordine alfabetică. „Aha, te-ai dat dracu’ ! după ce că nu mai ştii cu ce să începi, mai spui şi ultimu’ ) ”. Au prezentat pe rând toţi cei dinaintea mea şi când mi-a venit mie rându’, am realizat că până aici mi-a fost. Bun, bag picioarele, rup foile şi vorbesc liber! Hai, că ai antrenament de-acasă, când după două-trei beri cu Alex, ne luăm de toate gagicile din bar. Mi-aş fi dorit în secunda aia să fi acceptat paharul de vin de la Cristi pe care mi-l oferise înainte să mă urc pe scenă.
Şi-am început să vorbesc. Un oltean domol, calm şi liniştit, care a trebuit să ridice tonul puţin. Rezultatul îl vedeţi în poza de alături. Am ţinut să fac o poză auditoriului Apoi, i-am rugat pe trei din cei care au prezentat (Daniel Enache, Sandra Ghitescu şi Mihai Popescu) să interacţioneze cu mine, pentru a mă putea folosi de ceea ce au spus ei. Şi trei minute au trecut mai repede decât mă aşteptam. Mi-a plăcut că la final, publicul încă era atent la ceea ce spuneam eu şi mi se pare că am auzit chiar şi câteva aplauze.
Un binemeritat pahar de vin demisec m-a destins, după care m-am apucat să discut cu mai toată lumea din jur: Sorin Rusi, Buddha, Constantin, Vlad Bogos, Miruna, T3mb3, Victor Kapra, Cătălin Istratoiu (CTI97), Sorin Tudor şi Adrian Cristea. Am încercat şi tortul, care m-a dat pe spate N-am mai mâncat de ceva vreme ceva aşa bun.
Am primit un dar interesant de la Orange: o agendă (aveam mare nevoie, chiar intrasem cu câteva ore înainte la Diverta să văd ceva de gen) şi-o cutie muzicală, cu bomboane de ciocolată în interior.
După Web Club
Am plecat spre Gara de Nord şi am avut surpriza să aflu că acelaşi Rapid cu care m-am întors acum în primăvară de la Bucureşti arată altfel acum: 3/4 vagoane erau cuşete, iar la clasa a 2-a confortul era net superior oricărui alt tren cu care m-am mai plimbat eu până în ziua de azi. Ce intercity, ce Săgeată albastră… jafuri! Am ajuns acasă pe la 2 şi ceva şi nu mi-au trebuit decât vreo 2 minute să adorm.
Per total, pot să spun că a fost ceva diferit. Ca-ntotdeauna. A fost o atmosferă mai destinsă, oamenii mi s-au părut mai prietenoşi, mai deschişi, mai relaxaţi. Şi fac acum comparaţie între toate event-urile de gen la care am participat, începând cu primele bloggers meetings de acum un an de la Craiova şi terminând cu GeekMeet. Mi-a plăcut şi vreau ceva asemănător şi în Craiova. Oameni cred că există şi cu puţină motivaţie, se poate face şi ceva bun Mai mult, am reuşit să fac vreo câteva propuneri celor cu care am vorbit, rugându-i să ajungă şi prin oraşul meu dacă au ocazia, mai ales dacă se organizează vreun eveniment ceva. Îmi place să cred că o să se materializeze ceva.
Ok, m-am întins destul cu povestitul. În încheiere, trebuie să le mulţumesc celor care m-au ajutat, de la Cristi Manafu până la ai mei, care mi-au suportat toţi dracii din ultima vreme.
-
- Publicul meu
-
- Hotărât să conving!
-
- Mmmmm….
-
- Ajutoarele mele
-
- O poză cu Sorin Tudor
-
- O poză cu Constantin
-
- O poză cu Andreea
-
- Vlad Bogos
-
- Miruna, Sandra şi încă o tipă
-
- „Fetelor, vă spun eu, aşa e!”
-
- T3mb3 is peeking
-
- swaMp & T3mb3
-
- Buddha & Sandra
-
- Reading lamaie.ro
PS: mâine intru să văd şi alte reacţii cu privire la acest event + o însemnare cu cele primite
Themocracy